Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

La 24 februarie 2022, Federaţia Rusă a declanşat o operaţiune militară pe teritoriul naţional al Ucrainei, conform agenţiilor internaţionale de presă.

Criza ucraineană are un calendar care a cunoscut etape succesive încă din toamna anului 2013, pe fondul demonstraţiilor de stradă de la Kiev, când în spaţiul public au fost avansate adoptarea Acordului de Asociere al Ucrainei la Uniunea Europeană şi posibilitatea unui parcurs proeuropean al statului ucrainean.

În martie 2014, forţe militare fără însemne specifice au preluat controlul militar asupra Peninsulei Crimeea. Ulterior, pe fondul acestei prezenţe militare, a fost organizat un referendum al cărui vot a vizat apartenenţa acestui teritoriu la Federaţia Rusă. Concomitent, în martie - aprilie 2014, au început lupte în estul Ucrainei, în regiunile Donbas şi Lugansk, între forţe separatiste şi armata naţională a Ucrainei, ca urmare a proclamării acestor două regiuni drept ''republici populare autonome''. În intervalul iunie - august 2014, armata naţională ucraineană a împins avansul forţelor separatiste din cele două regiuni din est.

În septembrie 2014, este negociat, la Minsk, un acord de încetare a focului, care durează însă câteva zile, cunoscut ulterior drept ''Minsk I''. Demersurile pentru soluţionarea conflictului, întreprinse în cadrul formatului Normandia (reunind Franţa, Germania, Rusia, Ucraina), se concretizează într-un nou acord de încetare a focului în cazul crizei ucrainene, în februarie 2015, cunoscut până în prezent ca ''Minsk II'', dar care nu a fost pus pe deplin în aplicare.

Parlamentul de la Kiev votează, în iunie 2017, pentru obiectivul de politică externă vizând o viitoare aderare la NATO a Ucrainei, obiectiv confirmat de preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în septembrie 2020.

În martie - aprilie 2021, Federaţia Rusă începe să crească prezenţa militară la graniţa sa de vest cu statul vecin Ucraina.

O primă rundă de discuţii internaţionale se desfăşoară, în iunie 2021, la Geneva, cu prilejul reuniunii desfăşurate la nivel înalt, cu participarea preşedintelui american, Joe Biden, şi a omologului rus, Vladimir Putin. Au fost abordate numeroase teme ce vizează securitatea internaţională, printre acestea numărându-se şi criza ucraineană.

Concomitent, Federaţia Rusă a continuat să sporească prezenţa militară la graniţa sa de vest, aducând forţe militare şi din alte regiuni ale teritoriului său naţional, depăşind 100.000 de soldaţi, susţinuţi de tehnică militară ofensivă grea.

La 1 decembrie 2021, şefii diplomaţiilor americană şi rusă, Antony Blinken şi Serghei Lavrov, au discutat, la Stockholm, pe marginea crizei ucrainene, fără să ajungă la un rezultat.

În decembrie 2021, Federaţia Rusă formulează un set de cereri către Statele Unite ale Americii şi către Alianţa Nord-Atlantică, în care solicită garanţii precise, printre care şi faptul că Ucraina nu va adera la Alianţa Nord-Atlantică. În context, printre acestea se mai regăsesc şi cele referitoare la încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor Alianţei Nord-Atlantice din statele care au aderat la organizaţie după 1997.

La 3 ianuarie 2022, au loc, la Moscova, discuţii în formatul Normandia pentru găsirea unei soluţii privind criza ucraineană.

Delegaţiile americană şi rusă, conduse de subsecretarul de stat al SUA, Wendy Sherman, şi viceministrul de externe rus, Serghei Riabkov, au discutat, la 9-10 ianuarie 2022, la Geneva, pentru găsirea unei soluţii care să continue apropierea începută odată cu întâlnirea dintre preşedinţii american, Joe Biden, şi cel rus, Vladimir Putin, din iunie 2021, din oraşul elveţian Geneva.

Pe fondul creşterii tensiunii în criza ucraineană şi al sporirii militare la graniţa de vest a Federaţiei Ruse, lideri ai statelor occidentale (Franţa, Germania, Marea Britanie, Italia) poartă o serie de discuţii la Moscova, pentru detensionarea situaţiei, cu reprezentanţi decizionali ai Federaţiei Ruse, fără să se înregistreze rezultate politico-diplomatice notabile.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, anunţă, la 10 februarie 2022, la Moscova, că Federaţia Rusă nu este mulţumită de răspunsul colectiv al Uniunii Europene asupra interpretării principiului indivizibilităţii securităţii europene şi doreşte răspunsuri individuale din partea ţărilor membre, după ce şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, transmisese o scrisoare administraţiei centrale de la Moscova, în numele celor 27 de state membre ale blocului comunitar, potrivit agenţiei EFE. În context, şi Alianţa Nord-Atlantică a transmis un răspuns scris către Federaţia Rusă la cererile sale avansate în decembrie 2021.

La 10 februarie 2022, Federaţia Rusă şi statul vecin Belarus desfăşoară manevre militare comune, în apropiere de zona de graniţă a Belarus cu Ucraina.

Reuniunea Consiliului NATO-Rusia, desfăşurată la 12 ianuarie 2022, la Bruxelles, abordează cu predilecţie situaţia de securitate apărută la graniţa de est a Ucrainei, pentru găsirea unei modalităţi de detensionare.

La Viena, se desfăşoară, la 13 ianuarie 2022, reuniunea Organizaţiei pentru Cooperare şi Securitate în Europa, fără să se obţină un rezultat constructiv pentru detensionarea situaţiei.

Şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, a discutat, la Moscova, la 18 ianuarie 2022, cu omologul său rus, Serghei Lavrov, pentru găsirea unei soluţii care să detensioneze situaţia şi pe marginea propunerilor Rusiei privind arhitectura de securitate europeană, potrivit agenţiei EFE. De asemenea, secretarul de stat american, Antony Blinken, şi ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, abordează aceeaşi temă, la 21 ianuarie 2022, la Geneva, într-un nou efort diplomatic, însă fără să ajungă la un numitor comun, potrivit AFP.

La 31 ianuarie 2022, în cadrul şedinţei de la New York a Consiliului de Securitate al ONU, desfăşurată la cererea SUA, reprezentanţii rus şi american au avut un schimb de opinii pe tema trupelor comasate de Federaţia Rusă în apropierea frontierei cu Ucraina.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, şi-a exprimat, la 14 februarie 2022, în cursul unor convorbiri telefonice separate cu miniştrii de externe rus şi ucrainean, Serghei Lavrov, respectiv Dmitro Kuleba, "profunda sa îngrijorare faţă de tensiunile crescute" între Rusia şi Occident legate de Ucraina, potrivit AFP şi EFE.

Miniştrii de externe ai statelor G7 discută, la Berlin, la 19 februarie 2022, pe marginea crizei ucrainene. În comunicatul final al reuniunii, liderii diplomaţiilor fac trimitere la ''masarea nejustificată şi neprovocată de trupe a Rusiei, cea mai mare desfăşurare pe continentul european de la sfârşitul războiului rece ce reprezintă o provocare pentru pacea globală şi securitatea internaţională''.

La 20 februarie 2022, preşedinţii francez, Emmanuel Macron, şi rus, Vladimir Putin, au convenit, telefonic, să facă tot posibilul pentru a se ajunge rapid la un armistiţiu în estul Ucrainei, potrivit Palatului Elysee, citat de AFP. Cei doi şefi de stat au căzut, de asemenea, de acord asupra "necesităţii de a privilegia o soluţie diplomatică la criza actuală şi de a face totul pentru a o obţine", conform preşedinţiei franceze.

La 21 februarie 2022, preşedintele rus, Vladimir Putin, a condus şedinţa Consiliului Securităţii Federaţiei Ruse, având ca temă criza ucraineană. La finalul reuniunii, preşedintele rus semnează decretul prin care anunţă că Federaţia Rusă recunoaşte regiunile Doneţk şi Lugansk drept republici independente şi semnează un acord de prietenie şi colaborare cu acestea. O zi mai târziu, la 22 februarie 2022, Consiliul Federaţiei (Senatul) şi Duma de Stat au ratificat tratatele de prietenie, cooperare şi asistenţă reciprocă cu republicile separatiste proruse Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei, potrivit EFE.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a afirmat, la 21 februarie 2022, într-un comunicat, că decizia Federaţiei Ruse de a recunoaşte independenţa teritoriilor separatiste ucrainene este "o încălcare a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei", indică AFP.

Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a anunţat, la 24 februarie 2022, că Rusia a lansat o ''invazie pe scară largă a Ucrainei'', potrivit agenţiilor DPA şi Reuters. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat, la aceeaşi dată, ruperea relaţiilor diplomatice cu Rusia, după agresiunea militară împotriva teritoriului ucrainean, conform Reuters. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Andreea Onogea)

 

Citeşte şi:

 

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – [email protected].

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.