COD GALBEN: 26-01-2022 ora 22 Intre 22:00 si 02:00 se va semnala intensificări ale vântului cu rafale de peste 90...100 km/h, spulberând zăpada in Județul Caraş-Severin, Județul Hunedoara; COD GALBEN: 26-01-2022 ora 20 Intre 20:30 si 23:00 se va semnala ploaie și burniță care local vor depune polei in Județul Caraş-Severin, Județul Caraş-Severin, Județul Timiş, Județul Hunedoara; COD GALBEN: 26-01-2022 ora 20 Intre 20:00 si 23:00 se va semnala intensificări ale vântului, cu viteze la rafală de peste 90...100 km/h, spuberând zăpada in Județul Argeş, Județul Prahova, Județul Dâmboviţa;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Statuia poetului Mihai Eminescu (1850-1889) aflată în grădina din faţa Ateneului Român, pe Calea Victoriei, a fost realizată din bronz, de sculptorul Gheorghe D. Anghel (1904-1966), în 1965.  

  

În perioada interbelică, în grădina Ateneului erau mai multe statui, ale unor cunoscuţi oameni politici, de cultură sau artişti români, precum Mihai Eminescu, Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica, Ienăchiţă Văcărescu, Constantin Esarcu, C.A. Rosetti ş.a. Din păcate, aceste statui au fost distruse în anii regimului comunist, indică site-ul https://fundatiaenescu.ro. După înlăturarea statuilor, aici a fost amplasată una singură, denumită "Alergătorii", executată de sculptorul Alfred Boucher. 

 

Sculptorul Gheorghe D. Anghel a frecventat Academia de arte frumoase din Bucureşti (1923-1924), unde preda Dimitrie Paciurea, apoi, între 1924-1937 a studiat şi a lucrat în Franţa, formându-se în contactul direct cu marea artă a muzeelor şi arhitecturii. La Paris l-a cunoscut pe Constantin Brâncuşi. "Cu mici excepţii, printre care bustul lui George Enescu (de la Ateneu), el nu ciopleşte în piatră, nici nu sculptează în lemn. Bronzier de vocaţie, Gheorghe Anghel este un modelator desăvârşit (...) Ceea ce îl interesează, în primul rând, este expresia lăuntrică a modelelor, permanenţa spirituală a personalităţii lor, manifestată în simbolismul necăutat al gesturilor şi atitudinilor. Personajele, indiferent dacă este vorba de mari figuri din panteonul culturii şi istoriei naţionale, simple portrete, nuduri sau compoziţii pe tema maternităţii, par surprinse în momentul arhetipal al existenţei lor", se arată în "Dicţionarul artiştilor români contemporani", autor Octavian Barbosa (Editura Meridiane, Bucureşti, 1976).   

 

     

    Poza 1 - Ateneul Român din Capitală, 1989/TRAIAN PROSAN/AGERPRES FOTO/ARHIVA


    Poza 2 - Ateneul Român din Bucureşti, 2019/Autor: SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO


Gheorghe D. Anghel a realizat în bronz şi busturile altor mari personalităţi, precum George Enescu, N. Bălcescu, Th. Pallady, Vasile Pârvan ş.a., dar avea o admiraţie cu totul aparte pentru poetul Mihai Eminescu, astfel că a realizat mai multe statui ale acestuia, amplasate în mai multe oraşe ale României. 

 

Statuia din faţa Ateneului Român, turnată în bronz şi având o înălţime de 3 metri, îl reprezintă pe tânărul Mihai Eminescu stând în picioare, cu o mantie peste umeri şi o eşarfă peste mijloc. 

 

Aceasta a fost realizată în 1965 de sculptorul Gheorghe D. Anghel în atelierul său de la Mănăstirea Pasărea, în apropiere de Bucureşti. În iunie 1966, statuia a fost expusă publicului la Sala Dalles, şi apoi a fost aşezată în faţa Ateneului Român, în locul în care se aflase statuia "Alergătorii". Statuia este înscrisă în lista monumentelor istorice din Bucureşti, sector 1 cu codul LMI B-III-m-B-19983, potrivit https://www.facebook.com/RoArhitecturaRestaurareUrbanism/. Statuia "Alergătorii" a fost mutată atunci tot pe Calea Victoriei, la distanţă de câteva sute de metri, menţionează site-ul https://bucurestiivechisinoi.ro/.

 

  

 Poza 1 - Statuia poetului Mihai Eminescu din faţa Ateneului Român din Capitală, 1999/PAUL BUCIUTA/AGERPRES FOTO/ARHIVA


 Poza 2 - Statuia lui Mihai Eminescu din faţa Ateneului Român din Bucureşti, 2019/SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO


Statuia lui Mihai Eminescu din faţa Ateneului este şi ultima lucrare a lui Gheorghe Anghel, care a murit la scurtă vreme după realizarea acesteia, în 1966. 

În fiecare an, la 15 ianuarie, ziua naşterii marelui poet, la statuia lui Mihai Eminescu din faţa Ateneului Român au loc ceremonii de comemorare, dar şi de celebrare a Zilei Culturii Naţionale, care este marcată la aceeaşi dată. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; redactori Arhivă foto: Vlad Ruşeanu, Elena Bălan; editor: Marina Bădulescu, editor online: Andreea Preda)

 

* Explicaţie foto : Statuia poetului Mihai Eminescu din fata Ateneului Roman din Bucuresti, 1994.

 

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.