Situat în sudul Capitalei, în apropiere de Piaţa Unirii, la capătul B-dului Dimitrie Cantemir şi vizavi de Liceul "Gheorghe Şincai", Parcul Tineretului are o suprafaţă de peste 80 de hectare, fiind unul dintre cele mai mari parcuri din Bucureşti. În Parcul Tineretului se poate intra dinspre B-dul Dimitrie Cantemir, dar şi din Calea Şerban Vodă, B-dul Constantin Brâncoveanu, B-dul Tineretului.

Zona în care astăzi se află Parcul Tineretului era cunoscută, în urmă cu aproape un secol, sub mai multe denumiri, precum "Mlaştina Cocioc", "Raiul Căutătorilor în gunoaie" sau "Valea Plângerii", fiind un loc mlăştinos (Balta Cocioc), cu multă vegetaţie sălbatică, unde erau aruncate resturile menajere ale locuitorilor din apropiere, potrivit site-ului https://www.cmpgb.ro/. 

 

 În 1940, zona a fost concesionată Uzinelor Comunale Bucureşti, pentru o perioadă de 25 de ani, devenind oficial groapă de gunoi. Planurile de sistematizare a zonei începuseră încă din 1935, dar abia în 1965 au fost demarate lucrările de amenajare a noului parc care s-au finalizat aproape 10 ani mai târziu, în 1974. 

 

 
Poza 1 - Parcul Tineretului din Bucureşti, 1989/MIRCEA HUDEK/AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICA

Poza 2 - Parcul Tineretului din Bucureşti, 2021/CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO

---

 Arhitectul Valentin Donose, care în urmă cu patru ani proiectase Parcul Circului de Stat, a dorit să creeze, potrivit planurilor sale, o zonă verde pentru populaţia din zona de sud a Capitalei. Proiectul său prevedea realizarea unei zone vaste de spaţiu verde pentru promenadă, recreere şi odihnă, locuri de joacă pentru copii. Proiectantul a mai propus şi realizarea unui lac de 13 hectare (alimentat natural din pânza freatică), a trei insule, dintre care două au fost legate de mal prin poduri arcuite, precum şi a unui debarcader, potrivit site-ului https://www.videoguide.ro/.

S-au făcut o serie de lucrări de terasament şi a fost remodelat terenul deoarece existau diferenţe mari de nivel, de până la 16 metri, care împiedicau punerea în valoare a oglinzii lacului. 

 

 Poza 1 - Parcul Tineretului din Capitală, 1989/MIRCEA HUDEK/AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICA

 Poza 2 - Parcul Tineretului din Bucureşti, 2021/CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO

---

La 10 august 1974, era inaugurat, în mijlocul parcului, Palatul Sporturilor şi Culturii - în prezent, Complexul Sportiv Naţional "Sala Polivalentă" - care prin poziţia, dotarea şi cele 5.300 de locuri reprezintă, astăzi, cea mai importantă bază sportivă acoperită a Capitalei. De-a lungul timpului, aici au fost organizate numeroase evenimente sportive, culturale, concerte, expoziţii, conferinţe şi multe altele, notează site-ul https://salapolivalenta.ro/.    

 

    
Poza 1 - Fântâna arteziană de pe aleea centrală din Parcul Tineretului, 1975/VIOREL LAZARESCU/AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICA  

 

Poza 2 - Parcul Tineretului din Bucureşti - vedere spre pod şi Sala Polivalentă, 2021/CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO

---

În anii '80, Parcul Tineretului a fost extins către est, odată cu construcţia Palatului Pionierilor şi Şoimilor Patriei, care în prezent se numeşte Palatul Naţional al Copiilor.
    
Tot în anii '80 s-a construit şi Orăşelul Copiilor, cel mai mare şi mai modern parc de distracţii din România acelor vremuri. Aici s-a construit, la scară mai mică, o cale ferată cu gară şi depou propriu. Micul tren înconjura parcul pe o lungime de 1,8 km, conform site-ului https://www.cmpgb.ro/. 

 

  
Poza 1- Parcul Tineretului din Capitală - vedere spre pod şi Sala Polivalentă, 1975/VIOREL LAZARESCU/AGERPRES FOTO/ARHIVA ISTORICA  

 
Poza 2 - Parcul Tineretului din Bucureşti - vedere spre pod şi Sala Polivalentă, 2021/CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO

---

În prezent, Parcul Tineretului oferă vizitatorilor şapte locuri de joacă, un Skate-Park, şase terenuri moderne de sport (fotbal, basket, handbal), două locuri amenajate pentru câini şi un teren de minigolf, precum şi piste pentru alergat şi pentru biciclişti. 

 

Vegetaţia Parcului Tineretului este alcătuită din arbori şi arbuşti foioşi şi răşinoşi, plante decorative anuale şi bienale alături de plante perene dispuse în diverse forme. În parc pot fi văzute veveriţe, dar şi diverse specii de raţe, lişiţe, lebede, pescăruşi. Lacul găzduieşte atât peşti, cât şi broaşte ţestoase. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; redactor Arhiva-Foto: Vlad Ruşeanu, Elena Bălan; editor: Marina Bădulescu, editor online: Andreea Preda)

 

* Explicaţie foto din deschidere:  Aspecte de pe şantierul Parcului Tineretului din Capitală, 1967.