Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

La 10 noiembrie este marcată, în fiecare an, Ziua internaţională a ştiinţei pentru pace şi dezvoltare. Legând mai strâns ştiinţa şi societatea, Ziua internaţională a ştiinţei pentru pace şi dezvoltare are menirea de a asigura ţinerea cetăţenilor la curent cu evoluţiile ştiinţei. De asemenea, marcarea zilei subliniază rolul pe care îl joacă oamenii de ştiinţă în lărgirea înţelegerii noastre privind planeta pe care trăim şi în a face societăţile noastre mai durabile, indică site-ul https://www.un.org/.

Această zi a fost stabilită de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), cu scopul de a evidenţia rolul important al ştiinţei în societate şi nevoia de a angaja publicul larg în dezbateri asupra problemelor contemporane importante, relevante pentru ştiinţă. De asemenea, subliniază importanţa şi relevanţa ştiinţei în viaţa noastră de zi cu zi, se arată pe site-ul UNESCO, https://en.unesco.org/.

Anul 2021 marchează cea de-a 20-a ediţie a Zilei internaţionale a ştiinţei pentru pace şi dezvoltare. Tema din acest an este ''Building Climate-Ready Communities'', făcând referire la importanţa construirii de comunităţi pregătite pentru schimbările climatice, care devin o ameninţare serioasă la adresa vieţii a miliarde de oameni şi a planetei, se arată pe https://www.un.org/. Obiectivul este de a aduce ştiinţa mai aproape de societate prin evidenţierea unor aspecte ştiinţifice cheie şi a posibilelor soluţii oferite de ştiinţă, tehnologie şi inovaţie la unele dintre provocările globale majore cu care se confruntă societatea astăzi.

Totodată, cu ocazia Zilei internaţionale a ştiinţei pentru pace şi dezvoltare, va fi prezentat şi câştigătorul Premiului Kalinga pentru popularizarea ştiinţei, decernat de UNESCO.

Ziua internaţională a ştiinţei pentru pace şi dezvoltare a fost stabilită la 2 noiembrie 2001, în cadrul celei de-a 31-a sesiuni a Conferinţei generale a UNESCO, prin Rezoluţia 20/31C, şi sărbătorită pentru prima dată în lumea întreagă la 10 noiembrie 2002, sub auspiciile UNESCO.

Conform site-ului www.unesco.org, obiectivele Zilei internaţionale a ştiinţei pentru pace şi dezvoltare sunt: creşterea gradului de conştientizare a opiniei publice cu privire la rolul ştiinţei în societăţile paşnice şi sustenabile; promovarea solidarităţii naţionale şi internaţionale în domeniul ştiinţei între ţări; reînnoirea angajamentului naţional şi internaţional pentru utilizarea ştiinţei în beneficiul societăţilor; atragerea atenţiei asupra provocărilor cu care se confruntă ştiinţa şi creşterea sprijinului pentru efortul ştiinţific.

Ştiinţa va fi esenţială pentru atingerea a numeroase dintre obiectivele Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă şi, astfel, pentru asigurarea unui viitor durabil. Raportul UNESCO privind ştiinţa este unul dintre instrumentele pe care ţările le pot utiliza pentru a monitoriza progresul pe calea realizării obiectivelor Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. Agenda 2030, adoptată la 25 septembrie 2015 de către Organizaţia Naţiunilor Unite, stabileşte un cadru global pentru eradicarea sărăciei şi realizarea dezvoltării durabile până în anul 2030, pe baza Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM), adoptate în 2000. La fiecare cinci ani, Raportul UNESCO privind ştiinţa analizează tendinţele emergente în domeniul ştiinţei, tehnologiei şi politicii în materie de inovare şi guvernanţă.

Marcarea Zilei internaţionale a ştiinţei pentru pace şi dezvoltare oferă şansa mobilizării tuturor factorilor interesaţi - de la oficiali guvernamentali, până la media şi la elevi - în jurul temei ''ştiinţă pentru pace şi dezvoltare''. UNESCO colaborează cu persoane, agenţii guvernamentale şi organizaţii pentru promovarea, în fiecare an, a acestei zile.

În 2020, pentru a marca Ziua internaţională a ştiinţei pentru pace şi dezvoltare, UNESCO a organizat, la 6 noiembrie, o masă rotundă online cu tema "Ştiinţa pentru şi cu societatea în confruntarea cu COVID-19". Scopul principal al mesei rotunde a fost împărtăşirea cu UNESCO a bunelor practici şi ideilor noi, pentru îmbunătăţirea interconectărilor între ştiinţă şi societate în vederea rezolvării unor provocări globale, aşa cum este şi actuala pandemie. Din perspectiva ştiinţei, răspunsul UNESCO la COVID-19 este structurat în jurul a trei piloni majori: promovarea cooperării ştiinţifice internaţionale, asigurarea accesului la apă şi susţinerea reconstrucţiei ecologice, se menţiona pe site-ul https://www.un.org/. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, Daniela Dumitrescu; editor: Ionela Gavril, editor online: Andreea Preda)

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.