Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Monumentul naţional Muntele Rushmore sau Memorialul naţional Muntele Rushmore (Mount Rushmore National Memorial), numit uneori "Sanctuarul Democraţiei", situat lângă oraşul Keystone, statul Dakota de Sud, a devenit în secolul XXI una dintre cele mai emblematice imagini ale Statelor Unite şi o atracţie turistică internaţională.

 


Proiectul de sculptare a Muntelui Rushmore a fost iniţiat cu scopul de a creşte turismul în regiunea montană a statului numită Black Hills (Dealurile Negre). Ideea unui monument fusese sugerată încă din 1923 de istoricul Doane Robinson (n.1856-m.1946), însă proiectul a fost aprobat de guvernul statului abia în 1925. Robinson l-a contactat, în august 1924, pe Gutzon Borglum (n.1867-m.1941), un sculptor american de origine daneză care lucra la vremea respectivă la sculptarea unei imagini a generalului Robert E. Lee în faţa muntelui Stone Mountain din Georgia, potrivit www.history.com/topics/us-presidents/mount-rushmore.

Borglum l-a convins pe Robinson că sculptura din Dakota de Sud ar trebui să îi înfăţişeze pe preşedinţii George Washington (primul preşedinte al SUA, 1789-1797), considerat părintele ţării şi un reprezentant esenţial al luptei pentru independenţă, şi Abraham Lincoln (al şaisprezecelea, 1861-1865), care a condus Statele Unite în timpul Războiului Civil, cel mai sângeros conflict al ţării, dar şi cea mai mare criză morală, constituţională şi politică, a abolit sclavia, a întărit guvernul federal şi a modernizat economia. Astfel, Borglum considera că lucrarea va avea o semnificaţie şi importanţă naţională, nu doar una locală.

Ulterior, Borglum avea să-i adauge pe preşedinţii Thomas Jefferson (al treilea, 1801-1809), autor principal al Declaraţiei de Independenţă (1776), şi unul dintre cei mai influenţi dintre "părinţii fondatori" ai Statelor Unite, şi Theodore Roosevelt (al douăzeci şi şaselea, 1901-1909), care a avut un rol esenţial în negocierea construcţiei Canalului Panama, şi pe care Borglum l-a ales pentru a reprezenta dezvoltarea Statelor Unite, potrivit sursei menţionate.

Proiectul iniţial prevedea ca sculpturile să-i prezinte pe cei patru preşedinţi până la talie. Practic, s-au realizat numai feţele preşedinţilor.

După discuţii îndelungate şi negocieri între Congres şi preşedintele Calvin Coolidge, proiectul a primit în final aprobarea prin legislaţia Statelor Unite, un rol important în acest sens având senatorul Peter Norbeck şi congresmanul William Williamson. Guvernatorul Gunderson a semnat proiectul de lege, pe 5 martie 1925, şi a înfiinţat Asociaţia Memorială Mount Harney mai târziu în vara acelui an.

Preşedintele american Coolidge a participat la ceremonia care a avut loc pe 10 august 1927, şi a ţinut un discurs promiţând finanţare federală pentru proiect. Sculptorul Gutzon Borglum a început să foreze, în octombrie 1927, în muntele de 1.725 de metri, la vârsta de 60 de ani, potrivit www-nps-gov.

În 1929, în timpul ultimelor zile ale preşedinţiei sale, Coolidge a semnat o lege prin care a alocat 250.000 de dolari din fonduri federale pentru proiectul Rushmore şi a creat Comisia naţională memorială Mount Rushmore pentru a supraveghea finalizarea proiectului. Pentru a sculpta cele patru capete prezidenţiale pe faţa Muntelui Rushmore, Borglum a folosit noi metode care implicau dinamită şi ciocane pneumatice pentru a sparge rapid o cantitate mare de rocă, pe lângă uneltele mai tradiţionale de burghie şi dălţi. Aproximativ 400 de muncitori au îndepărtat aproximativ 450.000 de tone de rocă de pe Muntele Rushmore, din care a rămas încă o grămadă la baza muntelui.

Crearea "Sanctuarului Democraţiei" a durat 14 ani şi a costat doar un milion de dolari. Feţele de granit de pe Rushmore se înalţă la 1.500 de metri deasupra nivelului mării. Sculpturile sunt la scara unor oameni care ar avea o înălţime de 465 de metri. Fiecare cap este la fel de înalt ca o clădire cu şase etaje. Faţa fiecărui preşedinte este la fel de înaltă ca întregul Mare Sfinx din Egipt, măsurând 60 de metri de la bărbie până în vârful capului. Nasul preşedinţilor are o lungime de şase metri, fiecare gură are o lăţime de şase metri, iar ochii au un diametru de trei metri. Muncitorii trebuiau să urce zilnic 506 trepte pentru a ajunge în vârful Muntelui Rushmore. În ciuda dificultăţilor şi pericolelor din perioada realizării sculpturilor, nu au existat cazuri de decese, deşi s-au înregistrat câteva cazuri de răniri, potrivit mountrushmoreinfo.com.

Gutzon Borglum a petrecut o mare parte din ultimii doi ani ai proiectului călătorind şi lucrând pentru a asigura finanţare suplimentară. În timp ce era plecat, fiul său, Lincoln Borglum (n.1912-m.1986), a supravegheat lucrările de pe Muntele Rushmore.

Gutzon Borglum a murit în martie 1941, iar fiului său i-a revenit sarcina de a finaliza ultimele detalii ale Muntelui Rushmore. Lucrarea a fost întreruptă la data de 31 octombrie 1941, la 14 ani de la demararea lucrărilor, din cauza intrării Statelor Unite în cel de Al Doilea Război Mondial. La puţin timp după aceea, din lipsa surselor de finanţare, Memorialul naţional Muntele Rushmore a fost declarat proiect finalizat.

În 1991, Muntele Rushmore şi-a sărbătorit cea de-a 50-a aniversare, după ce a fost supus unui proiect de restaurare de 40 de milioane de dolari. De-a lungul deceniilor, Muntele Rushmore şi-a sporit faima ca simbol al Americii - un simbol al libertăţii şi al speranţei pentru oameni din toate culturile şi mediile. Aproximativ două milioane de turişti atât naţionali cât şi din alte colţuri ale lumii îl vizitează anual, potrivit www.nps.gov/moru/learn/historyculture. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)

 

Sursa foto: nps.gov

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.