COD PORTOCALIU: 28-05-2025 ora 10 Intre 28 mai, ora 10 – 29 mai, ora 03 Fenomene vizate: se va semnala 28 mai, ora 10 – 29 mai, ora 03Fenomene vizate COD GALBEN: 28-05-2025 ora 10 Intre 28 mai, ora 10 – 28 mai, ora 23Fenomene vizate se va semnala 28 mai, ora 10 – 28 mai, ora 23Fenomene vizate COD GALBEN: 28-05-2025 ora 10 Intre 29 mai, ora 03 – 29 mai, ora 23Fenomene vizate se va semnala 29 mai, ora 03 – 29 mai, ora 23Fenomene vizate
În zilele de 8-9 iulie 2021 se desfăşoară, la Sofia (Bulgaria), Summitul Iniţiativei celor Trei Mări (I3M). Initiaţiva celor Trei Mări este o platformă politică lansată în 2015, al cărei obiectiv principal este acela de oferi susţinere politică pentru o mai bună cooperare şi interconectare a economiilor statelor din spaţiul geografic cuprins între cele trei mări - Adriatică, Baltică şi Neagră - în domenii precum energia, transporturile, telecomunicaţiile sau protecţia mediului, potrivit site-urilor mae.ro şi http://three-seas.eu/.
La 3 iunie 2021 a avut loc, la sediul Ministerului Afacerilor Externe din România, reuniunea Grupului de lucru interinstituţional dedicată Iniţiativei celor Trei Mări (I3M), la nivel de secretari de stat, şi prezidată de secretarul de stat pentru afaceri globale şi strategii diplomatice, Cornel Feruţă. Reuniunea a avut loc în contextul avansării pregătirilor participării părţii române la cel de-al şaselea Summit al Iniţiativei, de la Sofia, din 8-9 iulie 2021. În cadrul reuniunii a fost reconfirmat sprijinul pentru cele două proiecte strategice de infrastructură, promovate constant de România în cadrul I3M, respectiv Rail2Sea şi ViaCarpathia, scrie mae.ro.
"Bulgaria va continua pe calea ambiţioasă de a face din această iniţiativă un veritabil instrument de cooperare regională şi dezvoltare accelerată a regiunii noastre prin îmbunătăţirea energiei, a transportului şi a conectivităţii digitale", transmite preşedintele ţării gazdă în 2021, Rumen Radev, în mesajul postat pe site-ul I3M, http://three-seas.eu/.
În ultimii 5 ani, I3M s-a reafirmat ca un instrument valoros care consolidează coeziunea şi convergenţa în Uniunea Europeană şi îmbunătăţeşte securitatea şi rezilienţa. De asemenea, a promovat principiile bunei guvernări, ale economiei ecologice şi ale dezvoltării inteligente şi durabile, contribuind astfel la consolidarea pieţei unice europene. Din perspectiva Bulgariei, dezvoltarea îmbunătăţită a infrastructurii în regiunea Mării Negre poate ajuta, de asemenea, procesul de stabilizare în ţările din Balcanii de Vest şi integrarea acestora cu restul Europei.
Până în prezent, au mai avut loc cinci Summit-uri ale Iniţiativei celor trei Mări: la Dubrovnik în 2016, la Varşovia în 2017, la Bucureşti în 2018, la Ljubljana în 2019 şi la Tallinn în 2020, în format online, notează https://www.mae.ro/.
Summitul celor Trei Mări a fost organizat şi găzduit de România în zilele de 17 şi 18 septembrie 2018, fiind cel de-al treilea summit organizat sub egida I3M. Summitul de la Bucureşti a avut drept obiectiv obţinerea de progrese privind interconectivitatea în domeniile transporturilor, energiei şi digital, iar unul din principalele rezultate a fost alcătuirea unei liste de proiecte prioritare de interconectare la nivel regional, conform site-urilor presidency.ro şi http://three-seas.eu/.
În cadrul summitului I3M de la Bucureşti din 2018 s-a desfăşurat şi prima ediţie a Forumului de Afaceri al acestui format de cooperare, informează site-ul mae.ro. Rezultatul Forumului de Afaceri, desfăşurat sub egida I3M, a inclus şi posibilităţile de implicare a mediului de afaceri în implementarea proiectelor I3M de către statele participante cu prilejul Summitului de la Bucureşti. Evenimentul a reunit peste 600 participanţi (oficiali şi reprezentanţi ai mediului de afaceri) din ţările participante la I3M, alte state membre ale UE, din SUA, din statele din Balcanii de Vest, Republica Moldova, Georgia şi Ucraina. Totodată, o parte dintre statele participante la I3M (Croaţia, Republica Cehă, Letonia, Polonia, România, Slovacia) au semnat o Scrisoare de Intenţie privind înfiinţarea Fondului de Investiţii al I3M, mai informează site-ul Ministerului român de Externe.
România este reprezentată în cadrul Fondului de investiţii al I3M de Banca de Export-Import a României/EximBank S.A. La 29 mai 2019, la Luxemburg, Banca de Dezvoltare din Polonia (BGK) şi EximBank România au semnat statutul Fondului de investiţii (FI3M), cu un capital de peste 500 de milioane de euro, anunţul oficial privind constituirea Fondului fiind făcut cu prilejul Summitului I3M din Slovenia, din 6 iunie 2019. Fondul îşi propune să implementeze proiecte în domenii prioritare ale regiunii celor Trei Mări, precum infrastructura de transport (de exemplu, căi ferate, navigaţie internă, porturi, autostrăzi etc.), energie şi infrastructură digitală. De asemenea, FI3M va susţine şi suplimenta programele finanţate cu fonduri europene, contribuind astfel la creşterea competitivităţii la nivelul întregii Uniuni, informează site-urile mae.ro şi www.eximbank.ro.
***
Iniţiativa celor Trei Mări a fost fondată în 2015 şi este o platformă politică flexibilă şi informală, la nivel prezidenţial, care reuneşte cele 12 state membre ale UE aflate între mările Adriatică, Baltică şi Neagră: Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Iniţiativa are ca obiectiv creşterea convergenţei şi a coeziunii, în paralel cu reducerea decalajului de dezvoltare economică între diferite zone şi state membre ale UE, prin creşterea interconectivităţii în regiune, în domeniile energiei, transporturilor şi celui digital. Principiile de bază ale Iniţiativei celor Trei Mări sunt: promovarea dezvoltării economice, creşterea coeziunii la nivel european şi consolidarea legăturilor transatlantice, conform site-ului http://three-seas.eu/. AGERPRES (Documentare - Ionela Gavril, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)
Citiţi şi:
Preşedintele Klaus Iohannis participă la Summitul Iniţiativei celor Trei Mări de la Sofia
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
© 2025 Agenția Națională de Presă AGERPRES
Conținutul acestui site este proprietatea Agenției Naționale de Presă AGERPRES. Este interzisă republicarea sau redistribuirea conținutului fără menționarea sursei.
Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.
Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:
Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.
< | may 2025 | > | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
su | mo | tu | we | th | fr | sa |
27 | 28 | 29 | 30 | 1 | 2 | 3 |
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
< | june 2025 | > | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
su | mo | tu | we | th | fr | sa |
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |