Filmul "Orgolii", regizat de Manole Marcus, este o adaptare cinematografică a romanului omonim scris de Augustin Buzura (publicat în 1977), scenariul fiind semnat de regizor şi de autorul romanului. Pelicula a avut premiera în 1982.

"Profesorul Cristian este un doctor cercetător care şi-a dedicat toată viaţa experimentelor pentru a găsi un tratament contra cancerului. Profesorul este marcat de anii de detenţie - pe motive politice - suferiţi în anii '50, detenţie care încă îl urmăreşte şi îi marchează relaţiile cu apropiaţii săi, inclusiv cu familia. Pe fundalul pregătirii alegerilor pentru funcţia de decan, profesorul Cristian se găseşte din nou în centrul unor intrigi ţesute cu scopul de a-l compromite", notează site-ul cinemaraton.ro în prezentarea filmului.

Acad. prof. dr. Ion Cristian (interpretat de actorul Victor Rebengiuc) a început să efectueze cercetări referitoare la cancer după ce soţia sa a murit din cauza acestei maladii. El studiază efectul anumitor substanţe asupra celulelor canceroase, folosind cobai. Mâna sa dreaptă în efectuarea acestor cercetări este Vera Panaitescu (interpretată de actriţa Cristina Deleanu), cei doi lucrând împreună zi de zi, reluând mereu experimentele, schimbând concentraţii ale substanţelor, cu speranţa de a găsi o soluţie pentru a reduce multiplicarea celulei canceroase şi ajungând să se îndrăgostească unul de altul.

Cercetătorul şi profesorul Cristian urmează să acceadă la funcţia de decan, fapt care îi atrage invidia unor colegi, dar şi bârfe, calomnii, înscenări, multe dintre ele vizând legătura amoroasă dintre Cristian şi Vera, pe care unii colegi o considerau "imorală".

Criticul de film Alice Mănoiu scria, în revista "Cinema" nr. 4, din aprilie 1982, că "regizorul (...) se înscrie, din nou, în primele rânduri ale problematicii de acut interes: destinul savantului în societatea modernă; ambiţiile, căutările, îndoielile şi neliniştile creatoare faţă în faţă cu alte ambiţii mai pragmatice, ale unor tineri care vor să parvină cu orice preţ, sau ale altora - vârstnici - care nu mai vor altceva decât să-şi menţină titluri şi privilegii", adăugând că "ecranizarea cărţii lui Augustin Buzura e un act necesar de cultură", potrivit site-ului http://aarc.ro/.

Filmul se derulează în două planuri - primul este cel al activităţii de cercetare a savantului, al doilea este alcătuit din flash-back-uri din trecut, imagini care sunt, de fapt, amintirile sale din perioada de detenţie.

"O (...) frumoasă evadare din corecta ilustrare a discursului literar este începutul filmului, moment de bun cinema. O echipă a televiziunii pătrunde în laboratorul profesorului şi echipei sale de cercetări. Printre eprubetele ordonat etichetate, gata de asaltul asupra cancerului, manevrele instalării aparatului de filmare, cablurile, proiectoarele, introduc o stare de nelinişte, încordare, nervos filmată şi montată.
- Am aflat că vă găsiţi în pragul unei mari descoperiri - sună întrebarea de rutină a reporterului.
- Nu-mi place să creez iluzii... Oamenii au nevoie de certitudini. Am obţinut unele rezultate, dar deocamdată pe cobai. Ne lipseşte confirmarea timpului... Zâmbetul obosit al profesorului e brusc întrerupt de gestul lui reflex de apărare în faţa reflectoarelor. Un şuierat straniu anunţă o primă secvenţă de întoarcere în trecutul care l-a traumatizat pe profesor: acelaşi chip cu ani în urmă, supus altor reflectoare. O greşeală, o suspiciune specifică epocii şi ritmul cercetărilor a fost violent întrerupt, omul aruncat într-un coşmar istoric. Între un ieri ce doare încă şi un azi ce încearcă, febril, să recupereze timpul, se proiectează noi nelinişti, răspunderi pentru ziua de mâine...", scrie cronica de film citată mai sus.

Replicile omului de ştiinţă sunt pline de sensuri - "Sunt convins că nu moartea biologică trebuie să ne obsedeze atât, cât moartea psihică, agonia celor născuţi morţi, indiferenţa, laşitatea, pierderea libertăţii interioare..."; "Atenţie la cei ce n-au ajuns, intelectualmente, la stadiul de om"; "Uneori vorbele pot ucide mai sigur decât cancerul".

"Regizorul şi-a gândit bine distribuţia: în rolul profesorului Cristian evoluează un Victor Rebengiuc matur ca artă a tăcerilor elocvente şi a replicilor dure, sentenţioase, a ironiei şi autoironiei (...), a umorului cu bătaie lungă, a crispărilor şi neliniştilor unind prezentul cu viitorul. Asistenta îndrăgostită de el e interpretată cu inteligenţă, subtilitate de Cristina Deleanu (...). Ea desfăşoară cu discreţie un personaj care, din înţelegere pentru drama profesorului, conduce ofensivă sentimentală. Antologic acest Anania al lui Mircea Albulescu, sugerând cu demnitate un trecut traumatizant, şi cu umor un prezent căruia refuză jocul când aşa-zisele lui reguli îi sunt străine, odioase", notează criticul de film Alice Mănoiu în cronica din revista "Cinema".

Coloana sonoră a filmului este semnată de compozitorul George Grigoriu, a cărui muzică, prin solo-uri de pian sau de violoncel, însoţeşte stările de meditaţie, de tristeţe ale savantului, conform site-ului http://aarc.ro/.

"Un medic cu autentică vocaţie de savant se află în confruntare cu adversitatea mediocrităţii colegilor care vor să-l compromită în ajunul alegerilor pentru decanat. Nu sunt, oare, aceiaşi care l-au împins în ghearele torţionarilor stalinişti?", nota criticul de film Tudor Caranfil în volumul "Dicţionar universal de filme", apărut la Editura Litera în 2008.

Din distribuţia filmului mai fac parte actorii Silviu Stănculescu, Mircea Albulescu, George Constantin, Tudorel Filimon, Mirela Gorea, Eusebiu Ştefănescu, Matei Alexandru, Traian Stănescu, Adina Pop, Constantin Bărbulescu, Ion Roxin, Nicolae Praida, Florin Vasilescu, George Buznea, Constantin Dinulescu, Liana Ceterchi, Jana Gorea, Mircea Anghelescu, George Paul Avram.

În 1982, filmul a primit din partea ACIN Premiul pentru interpretare masculină (Mircea Albulescu), iar în 1983, la Varna, a primit Premiul pentru tematică, precizează site-ul cinemaraton.ro. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Ionela Gavril, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: TVR Cinema