COD GALBEN: 26-07-2021 ora 10 Intre 27, 28, 29, 30, 31 iulie Fenomene vizate se va semnala 27, 28, 29, 30, 31 iulie Fenomene vizate

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Cea de-a XVI-a ediţie a turneului final al Campionatului European de Fotbal - EURO 2020, organizat de UEFA, se va derula în perioada 11 iunie - 11 iulie 2021, pentru prima oară, în 11 oraşe şi tot atâtea stadioane de pe continent.

Stadioanele pe care se vor desfăşura partidele de la EURO 2020 sunt: Johan Cruyff Arena din Amsterdam (Ţările de Jos), Olympic Stadium din Baku (Azerbaidjan), Arena Naţională din Bucureşti (România), Puskás Aréna din Budapesta (Ungaria), Parken Stadium din Copenhaga (Danemarca), Hampden Park din Glasgow (Scoţia), Wembley Stadium din Londra (Anglia), Allianz Arena din München (Germania), Stadio Olimpico din Roma (Italia), La Cartuja din Sevilla (Spania) şi Krestovski Stadium din Sankt Petersburg (Rusia), conform www.frf.ro.

Meciul de deschidere al Campionatului European se va juca pe Stadio Olimpico din Roma, iar finala pe Stadionul Wembley din Londra, menţionează site-ul www.uefa.com.

UEFA a reevaluat, la 11 decembrie 2008, condiţiile de desfăşurare a turneului final pentru ţările gazdă, stabilind că sunt necesare nouă stadioane principale şi alte trei de rezervă. Condiţiile minimale pentru mărimea arenelor sportive erau: două stadioane cu o capacitate de minim 50.000 de locuri; trei cu o capacitate de minim 40.000 de locuri; patru stadioane cu o capacitate de minim 30.000 de locuri; patru cu o capacitate de minim 60.000 locuri.

Un număr de 13 stadioane au fost selectate şi anunţate la 19 septembrie 2014, astfel: Londra (Anglia), München (Germania), Baku (Azerbaidjan), Sankt Petersburg (Rusia), Roma (Italia), Copenhaga (Danemarca), Bucureşti (România), Amsterdam (Ţările de Jos), Dublin (Irlanda), Bilbao (Spania), Budapesta (Ungaria), Bruxelles (Belgia), Glasgow (Scoţia). Dintre cele 13 stadioane, opt nu mai găzduiseră vreun Campionat European: Baku, Sankt Petersburg, Copenhaga, Bucureşti, Dublin, Bilbao, Budapesta şi Glasgow. Dintre cele 13 ţări, şapte nu au mai găzduit vreo finală europeană: Azerbaidjan, Danemarca, Ungaria, România, Irlanda, Rusia şi Scoţia. Dintre cele 13 stadioane stabilite iniţial, doar două au mai găzduit o finală europeană: Stadio Olimpico din Roma şi Amsterdam Arena. Vechiul stadion Wembley a găzduit meciurile şi finala Campionatului European din 1996, dar cu toate că noua arenă a fost construită în aceeaşi locaţie, este considerat un stadion diferit faţă de Old Wembley. În urma selecţiei finale, oraşele Bruxelles, Bilbao şi Dublin au fost eliminate, meciurile fiind mutate pe arenele din Londra, Sevilla şi Sankt Petersburg.

România a primit dreptul de organizare a patru meciuri din cadrul Campionatului European pe Arena Naţională din Capitală. Bucureştiul va găzdui trei partide în cadrul Grupei C şi una în faza optimilor de finală.

Fiecare oraş va găzdui trei meciuri din faza grupelor şi un meci în optimile de finală sau sferturile de finală, cu excepţia Sankt Petersburg, care va găzdui şapte meciuri şi Londra - opt partide, care va găzdui inclusiv finala şi semifinalele.

UEFA le-a cerut celor 11 ţări gazdă, printre care şi România, să prezinte până pe 7 aprilie 2021 planurile proprii pentru intrarea pe stadioane şi alte scenarii, care să includă prezenţa spectatorilor. UEFA a menţionat patru scenarii operaţionale: stadion deschis la capacitate maximă, deschis cu o capacitate de cel puţin 50%, stadion deschis cu o capacitate între 20-30% sau meciuri cu porţile închise. La 31 martie 2021, UEFA a decis să lase la nivelul autorităţilor locale decizia privind numărul de spectatori acceptaţi pe stadioane la meciurile turneului final al EURO 2020, notează Reuters. La 9 aprilie, UEFA a anunţat că opt dintre gazdele turneului şi-au confirmat capacităţile stadionului, variind de la 25% la 100% spectatori. Celelalte patru gazde au primit o prelungire până la 23 aprilie 2021 pentru a-şi prezenta capacităţile.

Oraşele EURO 2020

Amsterdam (Ţările de Jos)

 

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO


Este capitala oficială a Regatului Ţărilor de Jos, însă instituţiile fundamentale ale statului (Parlamentul, Guvernul şi Curtea Supremă de Justiţie) îşi au sediul la Haga. Este cel mai mare oraş olandez cu o populaţie de peste 750.000 locuitori. Linia de apărare fortificată din Amsterdam a fost înscrisă în anul 1996 pe lista Patrimoniului cultural mondial UNESCO. Muzeele sunt principala atracţie în Amsterdam, peste cincizeci de astfel de instituţii de cultură atrăgând milioane de turişti anual.

Baku (Azerbaidjan)

 

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO


Este capitala ţării şi cel mai mare oraş din Azerbaidjan, fiind localizat în partea sudică a peninsulei Abşeron. Baku este compus din trei părţi: vechiul şi noul oraş, precum şi oraşul construit de Uniunea Sovietică. Populaţia este de peste două milioane de locuitori, iar circa trei milioane de persoane locuiesc în zona metropolitană. Structura oraşului bogat în petrol este una rectangulară, doar în partea veche din interiorul vechii fortăreţe, străzile sunt întortocheate şi înguste.

Bucureşti (România)

 

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO


Capitală a României, Bucureşti este cel mai populat şi cel mai important centru industrial şi comercial al ţării. Populaţia de aproape 1,9 milioane de locuitori (2011) face ca Bucureştiul să fie printre marile oraşe din Uniunea Europeană. Oraşul are facilităţi pentru convenţii, instituţii de învăţământ, zone culturale, centre comerciale şi zone de agrement.

Budapesta (Ungaria)

 

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO


Capitala Ungariei este situată pe ambele maluri ale Dunării. În partea de est a Dunării se află Pesta, care ocupă două treimi din suprafaţă, iar în vest se află Buda, cealaltă treime a oraşului. Are circa 1,7 milioane de locuitori (1999). Are un rol important în legăturile terestre ale Ungariei, de aici pornind şoselele ungureşti şi totodată este nodul centralizat al reţelei feroviare. Buda este zona de locuit a capitalei, cu zone economice în nord şi în sud, iar Pesta este centrul administrativ, comercial şi industrial, cu cartiere mari rezidenţiale şi cu mari locaţii de divertisment.

Copenhaga (Danemarca)

 

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO


Capitala Danemarcei este situată pe coasta orientală a insulei Sjaelland şi în mica insulă Amager, faţă în faţă cu strâmtoarea Řresund. Populaţia daneză a regiunii metropolitane a Copenhagăi este de 1.800.000 locuitori, din care o treime locuieşte în localitatea Frederiksberg, o treime în comitatul Copenhaga, iar restul în celelalte localităţi din regiune. Statuia Mica Sirenă, amplasată pe o stâncă rotundă din portul Langelinie, este una dintre cele mai cunoscute atracţii turistice din Danemarca.

Glasgow (Scoţia)

 

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO


Este cel mai mare oraş din Scoţia, Regatul Unit. Are o populaţie de circa 1,8 milioane de locuitori, iar 2,1 milioane de persoane trăiesc în zona metropolitană. A fost votat "Cel mai prietenos oraş din lume" în cadrul unui sondaj Rough Guide şi se află în topul 20 al celor mai bune destinaţii din lume de la National Geographic.

Londra (Anglia)

 

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO


Capitala Angliei şi a Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Londra este cel mai important centru politic, financiar, cultural şi artistic al ţării şi unul dintre cele mai importante oraşe ale lumii. Bursa de Valori a Londrei este cea mai mare din Europa, printre cele mai mari din lume şi cel mai relevant indicator al pieţei monetare la nivel mondial. Populaţia este de peste 7,5 milioane de locuitori (2005) în Londra Mare, cărora li se adaugă alte câteva milioane din zona metropolitană. În Londra se găsesc sediile a numeroase instituţii şi corporaţii de importanţă globală; multe clădiri importante: palate, muzee, teatre, săli de concerte, aeroporturi, staţii de cale ferată, numeroase ambasade şi consulate.

München (Germania)

 

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO


Este capitala landului federal Bavaria (Bayern) şi al treilea oraş ca mărime din Germania, după Berlin şi Hamburg, cu o populaţie de peste 1,5 milioane de locuitori (2017). În München îşi au sediul numeroase instituţii naţionale şi internaţionale, dar şi universităţi şi instituţii de învăţământ superior, importante muzee şi teatre. Cele mai vestite sunt, în München, sărbătoarea Oktoberfest şi clubul de fotbal Bayern München.

Roma (Italia)

 

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO


Situat pe malul fluviului Tibru, oraşul are o istorie îndelungată, fiind de-a lungul secolelor capitala Republicii Romane, a Imperiului Roman, a Bisericii Romano-Catolice şi a Italiei moderne. Are o populaţie de peste trei milioane de persoane, iar aria metropolitană în jur de patru milioane. Roma este un important centru turistic. Printre monumentele cele mai faimoase se numără Colosseumul şi Columna lui Traian.

Sevilla (Spania)

 

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO


Este capitala regiunii autonome Andaluzia şi a provinciei Sevilla. Este al patrulea oraş ca mărime din Spania după Madrid, Barcelona şi Valencia, cu o populaţie de aproape 700.000 de locuitori şi peste 1,5 milioane în zona metropolitană (2016). Este situată în partea de sud-vest a peninsulei Iberice, pe malurile fluviului Guadalquivir. Din cele mai vechi timpuri, oraşul a fost port fluvial şi punct de legătura între Oceanul Atlantic şi interiorul Andaluziei.

Sankt Petersburg (Rusia)

 

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO


Cunoscut şi sub numele de Petrograd sau Leningrad, Sankt Petersburg se află în Rusia de nord-vest, în delta râului Neva, în partea de est a golfului Finic al Mării Baltice. A fost fondat de ţarul Petru cel Mare, în 1703, fiind, de la acea dată, capitală a Imperiului Rus până în 1918. Cu cei aproape 4,5 milioane de locuitori (2002), este cel de-al doilea oraş ca mărime al Rusiei, un centru european de cultură extrem de important şi cel mai important port rusesc la Marea Baltică. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Gabriela Badea)

 

Citeşte şi:

 

EURO 2020: Oraşele şi stadioanele Campionatului European de Fotbal 2020 (II) 

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.