COD GALBEN: 01-06-2025 ora 10 Intre 01 iunie, ora 14 – 01 iunie, ora 20Fenomene vizate se va semnala 01 iunie, ora 14 – 01 iunie, ora 20Fenomene vizate

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a fost inaugurată la 15 aprilie 1991, aceasta fiind creată pentru încurajarea tranziţiei spre economii de piaţă deschise şi promovarea iniţiativei private şi a spiritului antreprenorial, după cum se menţionează pe site-ul instituţiei, https://www.ebrd.com.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a fost înfiinţată în 1991, după prăbuşirea comunismului în Europa, în scopul consolidării economiilor de piaţă şi democraţiilor în 37 de ţări din sud-estul Mediteranei, Europa Centrală şi de Est, până în Asia Centrală. Banca este deţinută de 69 de ţări şi două instituţii interguvernamentale (Uniunea Europeană şi Banca Europeană de Investiţii). Mandatul atribuit BERD la înfiinţare stipulează faptul că instituţia va colabora doar cu statele care adoptă principii de guvernare democratice, indică site-ul Ministerului român al Afacerilor Externe, www.mae.ro.

Ideea de creare a unei bănci europene a aparţinut fostului preşedinte al Franţei François Mitterrand. Acesta a prezentat proiectul în octombrie 1989, în faţa Parlamentului European de la Strasbourg. La 29 mai 1990, a fost semnat, la Paris, Acordul de înfiinţare a BERD, acesta intrând în vigoare la 28 martie 1991. La reuniunea inaugurală, care a avut loc la Londra, între 15-17 aprilie 1991, Consiliul Guvernatorilor a ales preşedintele şi directorii băncii şi a adoptat rezoluţia care autoriza începerea operaţiunilor BERD la 15 aprilie 1991.

Ţările de operare ale BERD sunt: Albania, Armenia, Azerbaijan, Belarus, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Egipt, Estonia, Georgia, Grecia, Iordania, Kazakhstan, Kosovo, Kyrgyzstan, Letonia, Lituania, Liban, Maroc, Moldova, Mongolia, Muntenegru, Macedonia de Nord, Polonia, România, Federaţia Rusă, Serbia, Slovacia, Slovenia, Tajikistan, Tunisia, Turkmenistan, Turcia, Ucraina, Ungaria, Uzbekistan, Cisiordania şi Fâşia Gaza.

Forul cel mai înalt de decizie al BERD este Consiliului Guvernatorilor, în cadrul căruia fiecare ţară membră are desemnat un guvernator, de obicei ministrul de finanţe. Consiliul Guvernatorilor deleagă majoritatea puterilor Consiliului Director, care este responsabil de orientarea strategică a BERD. Preşedintele este ales de Consiliul Guvernatorilor şi este reprezentantul legal al BERD, menţionează site-ul www.mae.ro.

Din noiembrie 2020, preşedintele BERD este Odile Renaud Basso, care a fost aleasă în această funcţie în octombrie 2020, în timpul celei de-a 29-a reuniuni anuale a BERD, potrivit site-ului acestei instituţii.

BERD este cel mai mare investitor instituţional în regiune şi mobilizează investiţii străine directe semnificative, pe lângă propriile finanţări. BERD are un capital subscris de 29,8 miliarde euro (la sfârşitul lunii septembrie 2020), cele mai semnificative contribuţii aparţinând SUA - 10% din capital, Japonia, Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie - fiecare câte 8,6%, Rusia - 4% şi Canada - 3,4%, potrivit www.mae.ro.

Banca a anunţat, la 13 martie 2020, că acţionarii săi au aprobat un pachet de măsuri în valoare de 1 miliard euro pentru a ajuta companiile din regiunile unde operează să atenueze impactul economic al extinderii pandemiei de coronavirus. Măsurile includ furnizarea de lichidităţi de urgenţă, capital circulant şi finanţarea comerţului clienţilor săi afectaţi de criză. Pachetul a fost suplimentat, iar la 23 aprilie 2020, BERD a aprobat varianta finală - Solidarity Package - în valoare de 21 miliarde euro pentru perioada 2020-2021, se mai menţionează pe site-ul www.mae.ro.

BERD a fost prima instituţie financiară internaţională care a aprobat o serie cuprinzătoare de răspunsuri şi măsuri de recuperare în ''Pachetul de solidaritate'', lansat pentru prima dată la 13 martie 2020. Banca îşi păstrează angajamentul, prin toată activitatea sa în 2021, de a ajuta cele 38 de economii emergente unde investeşte, pentru a combate impactul economic al pandemiei de coronavirus, indică şi site-ul https://www.ebrd.com.

La 14 ianuarie 2021, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a anunţat că în 2020 şi-a majorat investiţiile până la un nivel record de 11 miliarde de euro, pentru a ajuta economiile din regiunea în care activează pentru a face faţă efectelor pandemiei de coronavirus, transmitea Reuters la acea dată. În raportul său anual, BERD a precizat că a investit o sumă record de 11 miliarde de euro în 411 de proiecte, în creştere cu 10% comparativ cu 2019, când a investit 10,1 miliarde euro pentru a finanţa 452 de proiecte.

România este membră a BERD din 1991. Guvernatorul României la BERD este ministrul finanţelor, iar guvernator supleant este guvernatorul BNR. În prezent, capitalul subscris de România la BERD are valoarea de 144,070 milioane euro. În România, BERD se numără printre investitorii instituţionali de top. Până în prezent, BERD a investit 8,872 miliarde euro în 462 de proiecte, potrivit www.mae.ro.

La 2 februarie 2016, a fost semnat la Bucureşti un acord-cadru între autorităţile române şi BERD, România urmând să beneficieze de expertiza BERD pentru implementarea reformelor structurale şi utilizarea fondurilor europene.

Activitatea BERD în România va include şi măsuri care răspund la criza generată de coronavirus şi susţin eforturile de redresare economică. În acest scop, Consiliul de Administraţie al BERD a aprobat la 23 aprilie 2020 noua Strategie de ţară pentru România pentru perioada 2020-2025, menţionează www.mae.ro.

În perioada 28 iunie-2 iulie 2021, vor avea loc virtual, în Marea Britanie, cea de-a 30-a reuniune anuală a BERD şi Forumul de afaceri, potrivit https://www.ebrd.com. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)

 

* Explicaţie foto: Lansarea programului de finanţare Green Economy Financing Facility, organizată de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Bucureşti, 27 iunie, 2017.

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.