Piaţa Romană, unul dintre punctele de reper ale Capitalei, este locul unde se intersectează mai multe artere de circulaţie importante - bd. Lascăr Catargiu (fost Ana Ipătescu până în 1990, care se îndreaptă spre nord-vest către Piaţa Victoriei), bd. Gheorghe Magheru (care se îndreaptă spre sud către Piaţa Universităţii), bd. Dacia (care străbate Piaţa Romană de la est la vest), strada Mendeleev, strada Căderea Bastiliei (fostă strada Cometa).

La sfârşitul anilor 1930 - începutul anilor 1940, Piaţa Romană - un loc încărcat de istorie - se numea Piaţa Lascăr Catargiu şi în centrul său era plasat monumentul lui Lascăr Catargiu, potrivit site-ului muzeuldefotografie.ro. Majoritatea clădirilor de aici sunt monumente de patrimoniu. Numele Piaţa Romană se pare că provine din denumirea actualei străzi Mihai Eminescu (aflată în vecinătate), care se numea în trecut strada Romană, potrivit site-ului https://www.conexiuniurbane.ro.

 

 

Poza 1 - Piaţa Romană din Bucureşti, 1952/Arhiva istorică AGERPRES

Poza 2 - Imagine din Piaţa Romană din Capitală, 2020/CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

---

Una dintre clădirile simbol ale Pieţei Romane este Palatul Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale, instituţie de învăţământ fondată în 1913 prin decret regal. Palatul a fost construit într-un stil neoclasic, după proiectul arhitecţilor Grigore Cerchez, Edmond van Saanen Algi şi Culina Arghir, şi a fost inaugurat în 1926. Ulterior s-a numit Institutul de Ştiinţe Economice "V. I. Lenin" (după al Doilea Război Mondial), iar apoi a primit actuala denumire - Academia de Studii Economice, conform site-ului https://www.ase.ro/.

O altă clădire simbol a Pieţei Romane este cea cunoscută sub denumirea "Blocul Turist" (după numele braseriei/berăriei care era la parterul clădirii înainte de 1990). De fapt, este imobilul Palladio (Paladium) construit în anul 1937 de Creditul minier, "societate petrolieră cu capital românesc, printre cele mai mari întreprinderi petroliere din ţară, prima de acest fel cu capital exclusiv românesc, înfiinţată în 1919", conform site-ului https://www.bucurestiivechisinoi.ro/. Cutremurul din 1977 a afectat grav clădirea, iar după consolidare şi-a schimbat "înfăţişarea". 

 

 

Poza 1 - Piaţa Romană din Capitală, vedere spre bd. Magheru, 1975/VIOREL LAZARESCU/Arhiva istorică AGERPRES

Poza 2 - Imagine din Piaţa Romană din Capitală; vedere spre bd. General Gheorghe Magheru, 2020/CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

---

   Cunoscutul "bloc cu coloane" din Piaţa Romană a fost construit în perioada 1959-1961, conform site-ului http://www.simplybucharest.ro. El completa seria clădirilor interbelice de pe bulevardul Magheru, formate de blocul Leonida (construit în 1937, după planurile arh. Ion Giurgea, care în perioada interbelică, avea la parter un celebru showroom de automobile de lux al lui Leon Leonida; ulterior aici a funcţionat magazinul "Polar", care a devenit - în anii '70, - magazinul "Vânătorul") şi blocul Casata (construit în 1936 de arh. Jean Văleanu, la parterul căruia era vestita cofetărie "Casata", până la cutremurul din 1977, când blocul s-a prăbuşit), precizează site-ul  https://www.bucurestiivechisinoi.ro.

Artistul Nicu Alifantis, locuind în "blocul cu coloane", a compus o melodie dedicată acestei clădiri istorice, intitulată "Piaţa Romană numărul 9".

 

 

Alte clădiri importante, cu valoare istorică, din Piaţa Romană sunt Casa Petraşcu, Casa Sabba Ştefănescu, Casa Nanu-Muscel.

 

Casa Petraşcu este o vilă superbă în stil neoromânesc ce a fost construită după planurile arhitectului Spiridon Cegăneanu în anul 1913. Ea este situată în Piaţa Romană nr. 1, colţ cu strada N. Mendeleev, şi impresionează prin decoraţiile în ceramică smălţuită, ancadramentele de uşi şi ferestre şi acoperişul lucrat ca operă de artă în sine, scrie site-ul https://www.case-frumoase.ro.

Casa Sabba Ştefănescu, din Piaţa Romană nr. 8, a fost construită la 1894, după planurile arhitectului Otto Maugsch în stil art nouveau, conform site-ului http://bucurestiinoisivechi.blogspot.com.

Casa Nanu-Muscel, situată lângă clădirea ASE, a fost construită în stil neo romantic cu accente art nouveau, la comanda medicului profesor Ion Nanu-Muscel. În 1940, văduva lui Nanu-Muscel a donat-o Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (cum se numea iniţial actuala ASE), pentru a adăposti profesori pensionari ai şcolii şi studenţi, menţionează site-ul https://www.wall-street.ro.

 

 

Poza 1 - Piaţa Romană din Capitală, blocul cu coloane,1961/GHEORGHE FRUNZA/Arhiva istorică AGERPRES

Poza 2 - Imagine din Piaţa Romană din Capitală; vedere spre bd. General Gheorghe Magheru, 2020/CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

---

Piaţa Romană este şi locul unde, de-a lungul anilor, a fost amplasată statuia reprezentându-i pe Romulus şi Remus alăptaţi de "lupoaica ancestrală". Dăruită de primăria Romei, statuia a fost adusă în ţară cu ocazia Expoziţiei Naţionale, organizată, în 1906, în Parcul Carol. La început a fost amplasată la Arenele Romane. În 1908, din Parcul Carol a fost mutată în Piaţa Sfântul Gheorghe, apoi, în 1931, pe Dealul Mitropoliei. A poposit mulţi ani şi în Piaţa Dorobanţilor, iar în 1997, statuia a ajuns în Piaţa Romană, în spaţiul de la capătul bulevardului Lascăr Catargiu. În 2010, a fost din nou mutată unde mai fusese, în piaţeta din dreptul Străzii Lipscani, menţionează site-ul https://www.conexiuniurbane.ro.

 În Piaţa Romană există şi staţia de metrou inaugurată în 28 noiembrie 1988, care face parte din tronsonul Piaţa Unirii 2 - Pipera, potrivit site-ului http://www.metrorex.ro. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, redactori Arhiva Foto: Vlad Ruşeanu, Elena Bălan, Mihaela Tufega, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)