Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Semnarea Acordului comercial şi de cooperare UE - Regatul Unit, în urma căruia Londra va părăsi oficial, de la 1 ianuarie 2021, piaţa unică şi uniunea vamală comunitară, condiţiile impuse de Banca Centrală Europeană pentru creditele neperformante şi reducerea generală a datoriilor, precum şi ultimele date făcute publice de Eurostat privind cheltuielilor de consum ale gospodăriilor din UE sunt câteva dintre temele semnificative care au vizat agenda instituţiilor comunitare în perioada 28-31 decembrie 2020.


Comisia Europeană


* Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi cel al Consiliului European, Charles Michel, au semnat la Bruxelles, la 30 decembrie 2020, acordul post-Brexit încheiat cu Londra, potrivit agenţiilor de presă EFE, DPA şi AFP. Textul, care a fost convenit la 24 decembrie 2020, stabileşte termenii noii relaţii dintre UE şi Londra în urma retragerii Regatului Unit din blocul comunitar, la 31 ianuarie acest an. Acordul intră în vigoare la 1 ianuarie 2021, înlocuind înţelegerea care s-a aplicat în timpul perioadei de tranziţie (1 februarie - 31 decembrie 2020).
- "A meritat să luptăm pentru acest acord, deoarece avem acum un acord echitabil şi echilibrat cu Regatul Unit, care va proteja interesele noastre europene, va asigura o concurenţă loială şi va asigura predictibilitatea atât de necesară pentru comunităţile noastre de pescari. În cele din urmă, putem să lăsam Brexitul în urmă şi să privim către viitor. Acum Europa avansează", a afirmat şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată de portalul oficial al Comisiei Europene - https://ec.europa.eu. La rândul său, negociatorul-şef al Comisiei Europene, Michel Barnier, a declarat: "Am ajuns acum la sfârşitul unei perioade foarte intense de patru ani, în special ultimele noua luni, în cursul căreia am negociat retragerea ordonată a Regatului Unit din UE şi un parteneriat nou, asupra căruia am convenit în cele din urmă astăzi. Pe parcursul acestor negocieri, protejarea intereselor noastre a fost primordială şi mă bucur că am reuşit să facem acest lucru. Acum, este de competenţa Parlamentului European şi a Consiliului să îşi exprime punctul de vedere cu privire la acest acord".
- Premierul britanic Boris Johnson a semnat acordul, adăugând semnătura sa celor ale liderilor UE. Documentul fost votat în Camera Comunelor (camera inferioară a parlamentului britanic) cu 521 de voturi pentru şi 73 de voturi împotrivă; fiind ulterior aprobat, în a treia lectură în Camera Lorzilor, după aproape opt ore de dezbatere. La scurt timp după rezultatul din Camera Lorzilor, regina Elisabeta a II-a l-a aprobat, transformându-l oficial în lege.
- Proiectul de acord comercial şi de cooperare cuprinde trei piloni principali: un acord de liber schimb, care acoperă comerţul cu bunuri şi servicii, investiţiile, concurenţa, ajutoarele de stat, transparenţa fiscală, transportul aerian şi rutier, energia şi sustenabilitatea, pescuitul, protecţia datelor şi coordonarea securităţii sociale; un cadru pentru cooperarea în materie de asigurare a respectării legii şi cooperare judiciară în materie penală; un acord orizontal privind guvernanţa pentru a oferi o securitate juridică maximă întreprinderilor, consumatorilor şi cetăţenilor, precizează https://ec.europa.eu.
- De la 1 ianuarie 2021, Regatul Unit va părăsi piaţa unică şi uniunea vamală a UE, şi nu va mai fi parte la politicile şi acordurile internaţionale ale UE. Libera circulaţie a persoanelor, a bunurilor, a serviciilor şi a capitalurilor între Regatul Unit şi UE va înceta. UE şi Regatul Unit vor constitui două pieţe separate; două spaţii juridice şi de reglementare distincte.
- Acordul, căruia ambasadorii celor 27 de state membre ale UE i-au dat deja undă verde, trebuie să fie ratificat şi de către Parlamentul European.

Banca Centrală Europeană


* Banca Centrală Europeană este pregătită să folosească "metode mai dure" pentru a determina creditorii să pună deoparte bani pentru a acoperi pierderile provocate de împrumuturile neperformante şi pentru a reduce nivelul general al datoriilor toxice, rezultate în urma pandemiei de coronavirus (COVID-19), a avertizat, la 30 decembrie 2020, Andrea Enria, preşedintele Consiliului de supervizare bancară din cadrul BCE, conform Reuters. Oficialul a explicat că doar 21 dintre cele 113 bănci supervizate direct de BCE ar putea estima nivelul creditelor neperformante pe care le-ar avea până la finalul lui 2021 şi încă sunt în întârziere cu pregătirile pentru aşteptata lor creştere. "Nu vom lua în considerare stimulente, ci mai degrabă sancţiuni în acest caz", a afirmat preşedintele Consiliului de supervizare bancară din cadrul Băncii Centrale Europene, într-un interviu acordat publicaţiei germane Boersen-Zeitung. Conform unui recent raport al Băncii Centrale Europene, stocul de credite neperformante s-a situat la 503 miliarde de euro în trimestrul doi din 2020, aproape de nivelul de 501 miliarde de euro în urmă cu trei luni, cel mai probabil ca efect al garanţiilor de stat şi moratoriilor care au ajutat băncile să păstreze clasificarea creditelor ca performante. Un studiu recent elaborat de firma de consultanţă Deloitte arată că din creditele neperformante în valoare de peste 450 miliarde de euro vândute în Europa între 2014 şi 2019 aproape jumătate au fost achiziţionate de doar patru investitori: Cerberus, Blackstone, Lone Star şi Goldman Sachs.

Eurostat


* În anul 2019, gospodăriile din Uniunea Europeană au alocat, în medie, 13% din totalul cheltuielilor de consum pentru alimente şi băuturi non-alcoolice, pe primul loc în UE fiind gospodăriile din România care au alocat 26% din cheltuielile totale de consum pentru alimente şi băuturi non-alcoolice, arată datele publicate de Eurostat, la 28 decembrie 2020. Alte state membre unde alimentele au o pondere mare în cheltuielile totale de consum ale gospodăriilor sunt Lituania (20,2%) şi Estonia (19,3%). În schimb, ponderea cheltuielilor pentru alimente şi băuturi non-alcoolice în totalul cheltuielilor de consum este mai mică de 10% în trei state membre: Irlanda (8,6%), Luxemburg (8,9%) şi Austria (9,7%).
- Cheltuielile pentru comunicaţii (precum servicii poştale, echipamente şi servicii de telefonie şi telefax) au avut în 2019 o pondere de 2,4% în cheltuielile totale de consum ale gospodăriilor din UE, pe primele locuri fiind gospodăriile din Bulgaria (4,7%), Croaţia (4%), Grecia (3,9%) şi România (3,4%), arată datele publicate de Eurostat, la 30 decembrie 2020. La polul opus, gospodăriile din Luxemburg au alocat cel mai mic procent din cheltuielile totale de consum ale gospodăriilor pentru comunicaţii (1,3%), urmate de gospodăriile din Danemarca şi Austria (ambele cu 1,9%). În total, în anul 2019 gospodăriile din UE au cheltuit 175 miliarde de euro (echivalentul a 1,3% din Produsul Intern Brut al UE) pentru comunicaţii.
- Gospodăriile din UE alocă, în medie, 1,6% din cheltuielile totale de consum pentru băuturi alcoolice, statele membre unde această pondere este peste medie fiind Letonia (4,8%), Estonia (4,7%), Lituania (3,7%), Cehia şi Polonia (3,4%), Croaţia, Ungaria şi Finlanda (2,9%) precum şi România (2,6%), arată datele publicate de Eurostat, în ultima zi a anului, la 31 decembrie 2020. În schimb, gospodăriile din Grecia şi Italia alocă mai puţin de 1% din cheltuielile totale de consum pentru băuturi alcoolice. În total, în 2019 gospodăriile din UE au cheltuit 117 miliarde de euro (echivalentul a 0,8% din Produsul Intern Brut al UE) pentru băuturi alcoolice. Eurostat subliniază că această cifră nu include băuturile alcoolice plătite în restaurante şi hoteluri. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Ady Ivaşcu)

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.