COD GALBEN: 16-10-2021 ora 10 Intre 16 octombrie, ora 10 – 17 octombrie, ora 08 se va semnala ploi însemnate cantitativ

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

La 6 decembrie 2005, într-o vizită fulger de trei ore la Bucureşti, secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii (SUA), Condoleezza Rice, a semnat Acordul de acces privind amplasarea facilităţilor militare americane pe teritoriul României.

Acordul este parte integrantă a planului de reorganizare a prezenţei militare americane în afara SUA cunoscut sub denumirea de Global Posture Review (GPR) şi marca, în acel moment, o etapă esenţială în consolidarea parteneriatului strategic dintre România şi SUA.

"Acordul de acces" a fost semnat la Palatul Cotroceni de către ministrul român de externe, Mihai-Răzvan Ungureanu, şi şeful Departamentului de Stat al SUA, Condoleezza Rice, în prezenţa preşedintelui României, Traian Băsescu, a prim-ministrului Călin Popescu-Tăriceanu şi a altor oficiali români şi americani.

Conform documentului, urmau să fie amplasate facilităţi militare americane la baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, baza de antrenament Babadag, zonele de antrenament Cincu şi Smârdan.

 

 

Vizita in Romania a secretarului de stat al SUA, Condoleezza Rice; semnarea, alaturi de ministrul Afacerilor Externe, Mihai-Razvan Ungureanu, a -Acordului de acces- privind amplasarea facilitatilor militare americane pe teritoriul tarii noastre.

Foto: (c)  PAUL BUCIUTA/Arhiva istorică AGERPRES 


Secretarul de stat american Condoleezza Rice a subliniat caracterul "istoric" al acordului semnat la Bucureşti, primul de acest gen încheiat de Statele Unite cu o ţară din fostul bloc comunist din Europa de Est. Condoleezza Rice a numit România "cel mai bun aliat al Americii". "SUA şi România nu sunt doar prieteni, ci şi fraţi în Balcanii de Vest, Afganistan şi Irak", a spus secretarul de stat al SUA.

Şefa diplomaţiei de la Casa Albă a mulţumit autorităţilor române pentru eforturile depuse pentru ca acest proiect româno-american să devină realitate şi a remarcat că ceea ce a reuşit România în cei 16 ani de la prăbuşirea comunismului este "remarcabil".

Condoleezza Rice a amintit şi de vizita preşedintelui Statelor Unite ale Americii George W. Bush la Bucureşti, şi de discursul rostit de acesta în Piaţa Palatului, fără să uite să amintească de curcubeul care a apărut cu acel prilej. "Am înţeles atunci cu toţii că acesta este un simbol al unei relaţii crescânde între România şi Statele Unite şi de atunci s-a demonstrat că România este unul din aliaţii, din prietenii noştri cei mai buni, un prieten cu care împărtăşim credinţa că suntem obligaţi să îi ajutăm pe cei care au nevoie de libertate", a afirmat secretarul de stat al SUA.

Condoleezza Rice a mulţumit, deopotrivă, poporului român, pentru sacrificiul său, cât şi familiilor soldaţilor români care sunt alături de militarii americani în zone de conflict.

 

 

Vizita in Romania a secretarului de stat al SUA, Condoleezza Rice; semnarea -Acordului de acces- privind amplasarea facilitatilor militare americane pe teritoriul tarii noastre. In imagine: Condoleezza Rice (stg), presedintele Traian Basescu (ctr.) si premierul Calin Popescu-Tariceanu (dr.)

Foto: (c)  CRISTIAN NISTOR/Arhiva istorică AGERPRES


"...amplasarea facilităţilor militare americane pe teritoriul României înseamnă o confirmare a faptului că armata română este o armată care a ajuns la un potenţial în care poate fi un partener al SUA, sigur, păstrând proporţiile. De asemenea, înseamnă că celelalte structuri de securitate ale României sunt capabile să coopereze la cel mai înalt nivel cu structurile omoloage ale SUA şi, în acelaşi timp, decizia Washingtonului de a amplasa baze militare pe teritoriul României, facilităţi militare, înseamnă şi credibilitate politică din punct de vedere al României", a apreciat preşedintele Traian Băsescu la finalul întâlnirii cu oficialul american.

După întâlnirea cu şeful diplomaţiei SUA, preşedintele Băsescu a respins cu fermitate acuzele privind existenţa pe teritoriul României a unor închisori secrete ale CIA. "România va închide definitiv acest subiect spunând un singur lucru: cine are suspiciuni cu privire la acest lucru să poftească în România", a spus Traian Băsescu. Scandalul legat de închisorile secrete ale CIA a izbucnit după ce organizaţia Human Rights Watch a declarat că deţine informaţii potrivit cărora pe teritoriul unor state est-europene ar exista centre secrete de detenţie ale CIA şi că între aceste ţări figurează Polonia şi România. Informaţiile au fost negate de asemenea şi de administraţia de la Washington.

Vizita secretarului de stat american în România, care a avut loc la trei ani de la cea a preşedintelui Statelor Unite George W. Bush, a făcut parte dintr-un turneu de cinci zile efectuat în mai multe state europene, printre care Germania şi Ucraina, precum şi la sediul NATO din Bruxelles.

Semnarea, la 6 decembrie 2005, la Bucureşti, a Acordului româno-american privind activităţile forţelor SUA staţionate pe teritoriul României, aşa-numitul "Acord de acces", a stârnit ecouri în presa internaţională, care remarcat la unison că este vorba despre un document istoric ce consfinţeşte instalarea primelor baze militare americane într-o fostă ţară a Pactului de la Varşovia.

 

 

Vizita in Romania a secretarului de stat al SUA, Condoleezza Rice.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/Arhiva istorică AGERPRES


Condoleezza Rice a câştigat noi drepturi pentru SUA asupra unei disputate baze militare din România, potrivit Associated Press (AP), care menţiona că este vorba despre un acord istoric ce prevede stabilirea primelor baze militare americane într-o fostă ţară a Pactului de la Varşovia. AP a citat aprecierile făcute de secretarul de stat american, care a numit România drept "unul dintre cei mai buni aliaţi ai SUA" şi "un important partener angajat să contribuie la pacea lumii".

Baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu se număra printre cele câteva centre militare asupra cărora SUA urmau să aibă controlul, în baza acordului semnat cu România. Alte baze prevăzute în acord şi deschise preluării de către forţele americane includ, conform AP, baza de la Babadag (lângă Marea Neagră), Cincu (în munţii din centrul ţării) şi Smârdan (estul ţării), care urmau a fi folosite pentru toate tipurile de antrenamente militare.

În baza de la Mihail Kogălniceanu urma să fie desfăşurat un personal permanent de 100 de oameni şi până la 1.500 de soldaţi care să staţioneze prin rotaţie, potrivit informaţiilor oferite de Departamentul american de Stat.

Începând din 11 septembrie 2001, data atentatelor din SUA, baza militară românească a fost intens folosită de forţele SUA pentru a transporta trupe şi echipamente în operaţiunile militare din Afganistan şi ulterior din Irak.

Oficiali ai apărării din SUA şi-au manifestat de mai mult timp interesul pentru baza aeriană românească de la Mihail Kogălniceanu, în contextul programului Administraţiei Bush de a realinia forţele americane la nivel global, scria, la rândul său, "Voice of America", evidenţiind că unitatea permanentă de 100 de cadre militare americane va fi prima forţă permanentă a SUA care staţionează pe teritoriul unei foste semnatare a Pactului de la Varşovia. România spera ca acordul privind bazele să îi aducă atât câştiguri diplomatice, cât şi economice, nota BBC. Baza românească a servit deja ca loc de tranzit pentru desfăşurarea trupelor americane în Afganistan şi Irak, iar Pentagonul a cheltuit câteva milioane de dolari pentru a îmbunătăţi securitatea şi infrastructurii bazei.

Publicaţia "The New York Times" observa că întrebările legate de scandalul închisorilor secrete şi adresate Condoleezzei Rice şi preşedintelui Traian Băsescu au venit din partea jurnaliştilor americani care au însoţit delegaţia americană în turneul european, în timp ce jurnaliştii români au pus întrebări legate de noul acord defensiv, care urma să permită staţionarea, prin rotaţie, a 1.500 de soldaţi americani şi care aveau să participe la exerciţii comune de pregătire cu soldaţi români.

Bazele americane de la Mihail Kogălniceanu, Babadag, Cincu şi Smârdan urmau să fie destinate antrenării militarilor aparţinând tuturor categoriilor de arme - terestre, aeriene şi navale.

 

 

Ceremonia de deschidere a exercitiului multinational 'Black Sea Rotational Force 10', la Baza Aeriana Mihail Kogalniceanu (2010).

Foto: (c)  STEFAN CIOCAN/ AGERPRES FOTO


Prezenţa trupelor americane pe teritoriul României este reglementată conform legislaţiei române, prevederilor acordului semnat pe 30 octombrie 2001 între România şi SUA privind statutul forţelor americane de pe teritoriul românesc, precum şi prevederilor acordului SOFA dintre ţările membre ale NATO. Acordul este un document politic cu caracter public, cele două părţi urmând să aranjeze ulterior chestiunile de ordin militar, logistic şi financiar. Prin semnarea acestui acord, România devenea efectiv frontiera de est a Alianţei Nord-Atlantice.

Înainte de a părăsi România, şefa diplomaţiei SUA a făcut o scurtă vizită la şcoala americană.

* * *

Înfiinţarea de baze în România şi Bulgaria este parte integrantă a planului de reorganizare a prezenţei militare americane în afara SUA cunoscut sub denumirea de Global Posture Review (GPR). Acest proiect, anunţat de către preşedintele George W. Bush în august 2004, implică retragerea a 70.000 de militari americani care se află staţionaţi în Europa şi Asia.

În perioada 1945-1990, prezenţa militară americană pe continent era localizată în Germania, dublată de baze aeriene în Italia, Marea Britanie şi Turcia.

Global Posture Review este destinat să răspundă nevoilor vitale ale armatei americane în actualul context geostrategic ce ţin, în principal, de necesitatea de a acţiona cu rapiditate şi flexibilitate. Trupele SUA se află în situaţia de fi nevoite să se deplaseze foarte rapid într-un teatru de război îndepărtat, unde trebuie să învingă un inamic în 30 de zile, pentru ca apoi să se poată deplasa şi lupta la fel de rapid şi eficient în alt loc de pe glob. Baze mai mici, concepute să funcţioneze cu noua generaţie de tehnologii şi tactici militare - concept sprijinit, printre alţii, de ministrul american al apărării, Donald Rumsfeld - urmau să fie stabilite în alte locuri geostrategice. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Marina Bădulescu, editor online: Andreea Preda)

*** Materialul a fost realizat în baza ştirilor AGERPRES

 

Explicaţie foto din deschidere: Vizita in Romania a secretarului de stat al SUA, Condoleezza Rice; semnarea, alaturi de ministrul Afacerilor Externe, Mihai-Razvan Ungureanu, a -Acordului de acces- privind amplasarea facilitatilor militare americane pe teritoriul tarii noastre.

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.