Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

La 5 noiembrie, în fiecare an, începând din 2016, este marcată Ziua mondială de conştientizare a tsunami-urilor.

Ziua mondială de conştientizare a tsunami-urilor încurajează, în 2020, dezvoltarea unor strategii locale de reducere a riscurilor de dezastre la nivel naţional şi comunitar pentru a salva cât mai multe vieţi. Această zi susţine Obiectivul "E", în cadrul "Sendai Seven Campaign". Până în 2030, aproximativ 50 la sută din populaţia globului va locui în zone de coastă expuse inundaţiilor, furtunilor şi tsunami-urilor. Punerea în aplicare a unor planuri şi politici în vederea reducerii impactului tsunami-urilor va contribui la consolidarea şi la protejarea populaţiilor expuse riscului.

În decembrie 2015, Adunarea Generală a ONU a hotărât ca data de 5 noiembrie să fie cunoscută drept Ziua mondială de conştientizare a tsunami-urilor, potrivit www.un.org. Cu acest prilej, s-a făcut un apel către toate statele lumii, către organismele internaţionale şi către societatea civilă să marcheze această zi, crescând gradul de conştientizare a acestui fenomen natural, dar, totodată, să facă schimb de noi abordări de reducere a acestui risc. Marcarea acestei zile se axează pe programe educaţionale şi pe antrenamente de evacuare.

Iniţiativa acestei zile a aparţinut Japoniei, care, datorită experienţei sale repetate, a acumulat de-a lungul anilor expertiză majoră în domenii precum avertizarea timpurie a tsunami-urilor, acţiunea publică şi o reconstrucţie mai bună după un dezastru pentru a reduce un impact viitor. Organizaţia ONU privind reducerea riscului de dezastru (UNDRR) facilitează respectarea Zilei mondiale de conştientizare a tsunami-urilor în colaborare cu restul sistemului Naţiunilor Unite, potrivit https://www.un.org/.

 

 

Oamenii salvează obiecte ce pot fi reutilizate din resturile caselor din satul Balaroa după cutremurul şi tsunamiul care a lovit Palu, Sulawesi, Indonezia, la 28 septembrie 2018. 

Foto: (c)  Iqbal Lubis/XINHUA


Ziua mondială de conştientizare a tsunami-urilor a susţinut, în 2019, Obiectivul "D" parte a "Sendai Seven Campaign", care se concentrează pe reducerea daunelor provocate asupra unei infrastructuri critice şi a întreruperii serviciilor de bază. În 2018, Ziua mondială de conştientizare a tsunami-urilor s-a aliniat Zilei internaţionale pentru reducerea dezastrelor şi "Sendai Seven Campaign" susţinând Obiectivul "C" privind reducerea pierderilor economice directe în caz de dezastru în raport cu PIB.

Tsunami-urile sunt fenomene naturale rare, însă ele pot fi distrugătoare. În ultimii 100 de ani, peste 260.000 de oameni au murit în 58 de cazuri provocate de aceste imense valuri. Cu o medie de 4.600 de morţi, acest fenomen a depăşit orice alt dezastru natural. Cel mai mare număr de decese a fost provocat de tsunami-ul care a avut loc în urma seismului din Oceanul Indian produs la 26 decembrie 2004, în apropierea coastei de vest a insulei Sumatra. Cutremurul, cu o magnitudine de peste 9,0 grade pe scara Richter şi cu epicentrul localizat la o adâncime de 40 de kilometri în ocean, a generat valuri uriaşe. Acestea au afectat 14 ţări din Oceanul Indian, cele mai grav lovite fiind Indonezia, Sri Lanka, India şi Thailanda, şi au făcut peste 227.000 de morţi. Totodată, peste un milion de case au fost distruse.

La trei săptămâni de la dezastru, în ianuarie 2005, a avut loc, în oraşul japonez Kobe, regiunea Hyogo, Conferinţa mondială pentru reducerea consecinţelor dezastrelor naturale, organizată de Organizaţia Naţiunilor Unite, în cooperare cu guvernul Japoniei. Astfel, a fost stabilit Cadrul de Acţiune Hyogo 2005-2015, potrivit www.unisdr.org. Totodată, a fost creat Sistemul de avertizare şi atenuare a tsunami-ului din Oceanul Indian, care are staţii de monitorizare seismografice şi la nivelul mării şi difuzează alertele către centrele naţionale de informare privind tsunami.

Cadrul de Acţiune Sendai 2015-2030 pentru reducerea riscului de dezastre a fost stabilit la cea de-a treia Conferinţă mondială a ONU privind reducerea riscului de dezastre (WCDRR), care a avut loc la Sendai, Japonia, în perioada 14-18 martie 2015. A fost primul acord major al agendei de dezvoltare post-2015, cu şapte obiective şi patru priorităţi de acţiune. Cadrul de la Sendai a fost adoptat de Adunarea Generală a ONU, care a urmat conferinţei.

 

 

Localnicii merg printre resturi în districtul Sumur din Pandeglang, provincia Banten, Indonezia (decembrie 2018). Un tsunami devastator declanşat de o erupţie vulcanică în Indonezia a ucis 281 de persoane li a rănit alte 1.016 de-a lungul zonelor de coastă ale strâmtorii Sunda dintre Java şi Insulele Sumatra

Foto: (c)  Veri Sanovri/XINHUA



Japonia a suferit pierderi grele în urma unor cutremure devastatoare, precum cel din 1923, soldat cu 142.000 de morţi. Cutremurul din 11 martie 2011, cu o magnitudine de 9 grade, a fost urmat de tsunami. Cele două fenomene naturale s-au soldat cu 15.881 de morţi şi 2.660 de persoane date dispărute, la care s-au mai adăugat 2.554 de decese din cauza degradării condiţiilor de viaţă, Japonia traversând o a doua mare catastrofă naturală din istoria sa recentă. Cutremurul şi valul seismic au perturbat transporturile, activitatea de zi cu zi, au declanşat cel mai grav accident la centrala nucleară Fukushima Daiichi şi au lăsat mii de persoane fără adăpost. Ulterior, experţii Institutului geofizic american (USGS) au stabilit că seismul a fost cel mai puternic înregistrat vreodată în Japonia, de când a început măsurarea magnitudinii acestora, şi al patrulea ca putere, la nivel mondial, din 1900 şi până în prezent.

Un cutremur cu magnitudinea 7,5 şi tsunami-ul, care a urmat, au devastat, în septembrie 2018, oraşul Palu, situat pe coasta de vest a insulei Sulawesi, şi împrejurimile sale, provocând moartea a cel puţin 2.073 de persoane, 4.612 fiind rănite şi 214.925 sinistrate. Au fost distruse peste 70.000 de locuinţe şi şapte poduri, iar căile rutiere s-au surpat în 168 de zone.

În decembrie 2018, un tsunami, declanşat de a erupţie vulcanică, a lovit coastele meridionale din Sumatra şi extremitatea occidentală a insulei Java şi s-a soldat cu 281 de morţi şi peste 1.000 de răniţi şi dispăruţi, potrivit Agenţiei naţionale pentru dezastre. Sute de clădiri au fost distruse. Potrivit autorităţilor, tsunamiul probabil a fost declanşat de o maree înaltă din cauza fenomenului de Lună Nouă, conjugată cu o alunecare de teren submarină provocată de erupţia lui Anak Krakatoa, mică insulă vulcanică din strâmtoarea Sunda care separă Java şi Sumatra.

 

 

Salvatorii caută victime ale tsunami-ului în Tanjung Lesung Resort din Pandeglang, provincia Banten, Indonezia (24 decembrie 2018). Un tsunami devastator declanşat de o erupţie vulcanică în Indonezia a ucis 281 de persoane şi a rănit alte 1.016 de-a lungul zonelor de coastă ale strâmtorii Sunda între Insulele Java şi Sumatra.

Foto: (c) Veri Sanovri/XINHUA


Cuvântul "tsunami" cuprinde cuvintele japoneze "tsu" (port) şi "nami" (val). Un tsunami este o undă de valuri enorme creată de o tulburare subacvatică, de obicei asociată cu erupţiile submarine (relativ rare) sau în apropierea oceanului. Erupţiile vulcanice, alunecările de teren submarine şi căderile de roci de coastă pot genera, de asemenea, un tsunami, la fel ca şi un asteroid mare care afectează suprafaţa oceanului. Tsunami-urile provin dintr-o mişcare verticală a fundului mării cu deplasarea consecventă a masei de apă.

Aceste valuri uriaşe arată adesea ca nişte pereţi de apă care mătură linia ţărmului. Acţiunea lor periculoasă poate dura ore întregi, cu valuri care vin la fiecare 5 până la 60 de minute. Este posibil ca primul val să nu fie cel mai mare. Deseori, cele mai mari sunt valurile 2, 3, 4 sau chiar următoarele. După ce un val inundă ţărmul, acesta se îndepărtează adesea înspre mare, atât cât poate vedea o persoană, astfel încât fundul mării este expus. Următorul val se îndreaptă, apoi, spre uscat, în câteva minute, transportând cu sine multe resturi plutitoare aduse de valurile anterioare. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Ionela Gavril, editor online: Andreea Preda)

 

Explicaţie foto din deschidere: O persoană se plimbă pe lângă un semn de avertizare tsunami în Banda Aceh, Indonezia. La 26 decembrie 2019, Indonezia a marcat 15 ani de la  tsunamiul din decembrie 2004, produs de un cutremur de 9,2 grade produs în Oceanul Indian, în largul coastei de vest a nordului Sumatrei şi care a ucis aproximativ 230.000 de oameni în 14 ţări. 

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.