Ziua Arhivelor Naţionale este sărbătorită, în fiecare an, la 31 octombrie.

Evenimentul este marcat de Arhivele Naţionale ale României, la nivel naţional, prin organizarea unor acţiuni menite să aducă în atenţia opiniei publice locul şi rolul Arhivelor în societate, să încurajeze dialogul cultural şi schimbul de idei, şi, totodată, să promoveze dimensiunea culturală a instituţiei şi rolul ei în cunoaşterea, conservarea şi valorizarea documentului de arhivă ca o componentă esenţială a patrimoniului cultural naţional.

 

 

Documente de o valoare inestimabila prezentate în cadrul proiectului 'Restaurarea sediului central - monument istoric al Arhivelor Naţionale', eveniment organizat cu prilejul Zilei Arhivelor Naţionale (31 octombrie 2018).

Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

---

La 30 octombrie 2020, Arhivele Naţionale ale României au organizat, la sediul Bibliotecii Academiei Române, ceremonia publică de exprimare a recunoştinţei faţă de distinsul academician Leon Dănăilă, ca urmare a valoroasei donaţii de documente făcute instituţiei. Donaţia cuprinde documente preţioase care reflectă viaţa profesională şi personală a reputatului neurochirurg român: corespondenţă din tinereţe, manuscrise ale operelor ştiinţifice, diplome, medalii, invitaţii, fotografii realizate în timpul activităţilor intraspitaliceşti, excursii, de la congrese din ţară şi străinătate. Evenimentul nu s-a desfăşurat cu public, din cauza epidemiei de COVID, putând fi vizionat, live, pe pagina oficială de Facebook a Arhivelor Naţionale, precizează http://arhivelenationale.ro/.

Tot cu prilejul acestei zile, la 29 octombrie, a fost organizată o masă rotundă cu tema "Bune practici în arhivistica românească actuală", cu următoarele secţiuni: "Bunul, răul şi urâtul: practici arhivistice la creatorii şi deţinătorii de arhivă", moderator Bogdan-Florin Popovici; "Mai mult, mai repede, de mai departe: despre accesul la fondurile deţinute de Arhivele Naţionale, moderator Claudiu-Victor Turcitu; "O lume minunată, în care vom găsi numai copii?! Experienţe de copiere digitală la creatorii de arhivă", moderator Ştefania Grigorie. Evenimentul s-a desfăşurat pe o platformă online, accesând linkul https://meet.jit.si/ANR_Bune_Practici.

Arhivele Naţionale ale României (ANR) sunt o instituţie publică aflată în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor. În prezent, ANR funcţionează în baza Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, modificată şi completată prin Legea nr. 358/2002, respectiv prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 39/2006, notează site-ul oficial amintit mai sus.

 

 

Documente şi peceţi aflate în patrimoniul Arhivelor Naţionale ale României.

Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

---

Aflat în administrarea ANR, Fondul Arhivistic Naţional al României este definit de legislaţia în vigoare, astfel: "Prin documente care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României, în sensul prezentei legi, se înţelege: acte oficiale şi particulare, diplomatice şi consulare, memorii, manuscrise, proclamaţii, chemări, afişe, planuri, schiţe, hărţi, pelicule cinematografice şi alte asemenea mărturii, matrice sigilare, precum şi înregistrări foto, video, audio şi informatice, cu valoare istorică, realizate în ţară sau de către creatori români din străinătate."

Elaborarea în anii 1831-1832, a primelor legi administrative moderne, respectiv a Regulamentelor Organice ale Ţării Româneşti şi Moldovei, a determinat înfiinţarea oficială a arhivelor, ca instituţie. Legile administrative moderne au fost elaborate de comisiile de redactare ale Divanurilor Moldovei şi Ţării Româneşti, formate din reprezentanţii marii boierimi, sub preşedinţia consulului general rus Matvei Lvovici Minciaki, fiind adevărate constituţii care au înzestrat Principatele cu instituţii menite să răspundă cerinţelor de modernizare a structurilor societăţii româneşti, potrivit volumului "Istoria României în date" (2003).

 

 

Documente de o valoare inestimabilă prezentate în cadrul proiectului 'Restaurarea sediului central - monument istoric al Arhivelor Naţionale', eveniment organizat cu prilejul Zilei Arhivelor Naţionale (31 octombrie 2018).

Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

---

La 1/13 mai 1831, au fost înfiinţate la Bucureşti, Arhivele Statului din Ţara Românească, aflate în subordinea Departamentului Treburilor din Lăuntru (Ministerul de Interne) Primul director a fost Iordache Rasti (1831-1837). A urmat, la 1/13 ianuarie 1832, înfiinţarea la Iaşi, a Arhivelor Statului din Moldova, aflate în subordinea Logofeţiei Dreptăţii (Ministerul Justiţiei). Primul director a fost Gheorghe Asachi (1832-1849), notează acelaşi volum.

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat, la 31 octombrie 1862, decretul de înfiinţare a Direcţiei Generale a Arhivelor Statului din Bucureşti (din 1996, Arhivele Naţionale ale României) prin unificarea Arhivelor Statului din Ţara Românească şi Moldova, în subordinea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice. Primul director general a fost Grigore Bengescu. Noua organizare avea la bază principiul separării documentelor cu valoare istorică de cele cu valoare practică. Regulamentul pentru organizarea serviciilor arhivelor statului a intrat în vigoare la 25 iulie/6 august 1872, conform volumului "Istoria României în date" (1971).

 

 

Imagine de la sediul Arhivelor Naţionale ale României.

Foto: (c)  CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

---

Activităţi timpurii în domeniul arhivelor au fost desfăşurate şi pe teritoriul Transilvaniei, prin grija autorităţilor maghiare, înainte de momentul în care Regatul Ungariei dispărea de pe harta Europei, în prima jumătate a secolului al XVI-lea. Mai târziu, după includerea principatului transilvan în cadrul monarhiei Habsburgilor, la sfârşitul secolului al XVII-lea, sistemul de conservare şi păstrare a documentelor a cunoscut o serie de îmbunătăţiri, cea mai importantă fiind introducerea sistemului registraturii la principalele instituţii administrative. Prin înfiinţarea Arhivelor Statului Ungar, la 1875, cea mai mare parte a arhivelor vechi ale Transilvaniei a fost concentrată la Budapesta. Atât în Transilvania, cât şi în Banat şi Bucovina, funcţiona, la sfârşitul secolului al XIX-lea, sistemul centralizării documentelor în cadrul Arhivelor de stat din Budapesta şi Viena, potrivit http://arhivelenationale.ro/.

 

 

Două manuscrise gastronomice datând din anii 1737 şi 1740 au fost descoperite printre documentele aflate în fondul Arhivelor Naţionale din Sfântu Gheorghe.

Foto: (c)  MALINA NEGREA / AGERPRES FOTO

---

După unificarea politică a statului român din 1918, au fost înfiinţate: Arhiva Statului din Cluj (14 martie 1920) sub numele de "Direcţiunea Arhivelor Statului pentru Transilvania", care şi-a început activitatea în 1922, primul director fiind Ştefan Meteş (până în 1949, când a fost îndepărtat de regimul comunist); Arhiva Statului în Bucovina (Cernăuţi, 1924) şi Arhiva Statului în Basarabia (Chişinău, 1925).

La conducerea instituţiei, pentru perioade mari, s-au aflat personalităţi marcante ale culturii româneşti, precum Bogdan Petriceicu-Hasdeu (1876-1900) sau Dimitrie Onciul (1900-1923). Începând din 1924, a fost publicat periodicul de specialitate al Arhivelor Naţionale, respectiv "Revista Arhivelor".

 

 

Imagine cu bustul lui Dimitrie Onciul, în curtea sediului Arhivelor Naţionale ale României.

Foto: (c)  ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

---

O nouă lege de funcţionare a Arhivelor Statului a intrat în vigoare începând din 1925, prevăzând, printre altele, constituirea direcţiilor regionale. Instituţia se menţine în subordinea Ministerului Instrucţiunii Publice, potrivit http://arhivelenationale.ro/. Astfel, au fost create Arhivele Statului din Craiova (1931), Timişoara (1936), Năsăud (1937), Braşov (1938).

La 1 februarie 1951, printr-un decret, Arhivele Statului au trecut în subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Reţeaua Arhivelor a fost organizată după principiul teritorial-administrativ, funcţionând, în prezent, 41 de Direcţii Judeţene ale Arhivelor Naţionale şi Direcţia Municipiului Bucureşti. În baza prevederilor Legii nr. 16 din 2 aprilie 1996, denumirea de Arhivele Statului a fost înlocuită cu cea de Arhivele Naţionale. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Marina Bădulescu, editor online: Andreea Preda)

 

Explicaţie foto din deschidere: Arhivele Naţionale ale României din Capitală.