COD GALBEN: 06-12-2020 Intre 00:00 si 06:00 se va semnala intensificări ale vântului care vor depăși la rafală 55-65 km/h, iar pe crestele montane 90 - 100 km/h in Județul Caraş-Severin, Județul Caraş-Severin, Județul Timiş, Județul Hunedoara; COD GALBEN: 05-12-2020 ora 23 Intre 23:00 si 05:00 se va semnala intensificări ale vântului cu rafale ce vor atinge 100 - 120 km/h in Județul Gorj, Județul Vâlcea; COD GALBEN: 05-12-2020 ora 23 Intre 23:00 si 05:00 se va semnala intensificări ale vântului cu rafale ce vor atinge 90 - 110 km/h in Județul Argeş, Județul Prahova, Județul Dâmboviţa;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Reafirmarea faptului că UE nu recunoaşte rezultatul alegerilor din Belarus, întrucât acestea nu au fost nici libere, nici corecte, prezentarea noului plan privind politica europeană privind migraţia şi azilul, precum şi cel menit să impulsioneze, în următorii ani, uniunea pieţelor de capital (UPC) ale Uniunii Europene, publicarea evaluării actualizate a riscurilor în ceea ce priveşte pandemia de COVID-19 de către Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), s-au aflat printre principalele evenimente ale intervalului 21-25 septembrie 2020.

Comisia Europeană

Comisia Europeană a propus, la 23 septembrie 2020, un nou pact privind migraţia şi azilul, care acoperă toate elementele diferite necesare pentru o abordare europeană cuprinzătoare în domeniul migraţiei. "Propunem astăzi o soluţie europeană, care să restabilească încrederea între statele membre şi încrederea cetăţenilor în capacitatea noastră de a gestiona migraţia ca o Uniune. UE a dovedit deja în alte domenii că poate lua măsuri extraordinare pentru a reconcilia perspective divergente. Am creat o piaţă internă complexă, o monedă comună şi un plan de redresare fără precedent pentru a ne reconstrui economiile. Acum este momentul să abordăm provocarea pe care o reprezintă gestionarea în comun a migraţiei, asigurând echilibrul între solidaritate şi responsabilitate.", a afirmat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit ec.europa.eu. Migraţia este o problemă complexă, cu multe faţete care trebuie puse în balanţă împreună. De exemplu, siguranţa persoanelor care solicită protecţie internaţională sau îşi doresc o viaţă mai bună, îngrijorările ţărilor aflate la frontierele externe ale UE, care sunt preocupate de faptul că presiunile exercitate de migraţie vor depăşi capacităţile lor şi care au nevoie de solidaritate din partea celorlalte ţări. Sau îngrijorările altor state membre ale UE care sunt preocupate de faptul că, în cazul nerespectării procedurilor la frontierele externe, sistemele lor naţionale de azil, integrare sau returnare nu vor putea face faţă în cazul unor fluxuri migratorii importante. UE nu a reuşit, în ultimii cinci ani, să rezolve problemele sistemului actual, care nu mai funcţionează în mod corespunzător. Prin urmare, Comisia propune îmbunătăţirea întregului sistem, inclusiv analiza unor modalităţi de ameliorare a cooperării cu ţările de origine şi de tranzit, asigurarea unor proceduri eficace, integrarea cu succes a refugiaţilor şi returnarea persoanelor fără drept de şedere în UE. În acest domeniu nu există o singură soluţie, care să mulţumească toate părţile implicate, cu privire la toate aspectele.

Comisia Europeană a publicat la 24 septembrie un nou plan de acţiune menit să impulsioneze, în următorii ani, uniunea pieţelor de capital (UPC) ale Uniunii Europene. În prezent, prioritatea absolută a UE este asigurarea faptului că Europa se redresează în urma crizei economice fără precedent provocate de pandemia de COVID-19. În acest scop, va fi esenţial să se dezvolte pieţele de capital ale UE şi să se asigure accesul la finanţarea de pe piaţă. Planul de acţiune are trei obiective-cheie: asigurarea faptului că redresarea economică a UE este verde, digitală, favorabilă incluziunii şi rezilientă, prin îmbunătăţirea accesului la finanţare pentru întreprinderile europene, în special pentru IMM-uri; transformarea UE într-un loc şi mai sigur pentru economiile şi investiţiile pe termen lung ale persoanelor fizice; integrarea pieţelor de capital naţionale într-o autentică piaţă unică de capital la nivelul UE. Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv pentru o economie în serviciul cetăţenilor, a declarat: "Ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19, activitatea noastră privind crearea unei uniuni a pieţelor de capital a devenit urgentă. Forţa redresării noastre economice va depinde în mod decisiv de buna funcţionare a pieţelor noastre de capital şi de măsura în care cetăţenii şi întreprinderile pot avea acces la oportunităţi de investiţii şi la finanţarea de pe piaţă de care au nevoie."

Raportul european privind drogurile pentru anul 2020, a fost lansat virtual, la 22 septembrie, la eveniment participând Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne, Laura d'Arrigo, preşedinta Consiliului de administraţie al Observatorului European pentru Droguri şi Toxicomanie, şi directorul agenţiei, Alexis Goosdeel. Raportul european privind drogurile analizează recentele modalităţi de utilizare a drogurilor şi tendinţele pieţei din întreaga UE, Turcia şi Norvegia. Raportul din acest an arată o creştere a disponibilităţii cocainei, cu confiscări la un nivel record de 181 de tone, aproape o dublare a capturilor de heroină, în cantităţi de până la 9,7 tone şi o disponibilitate ridicată a unor droguri cu un grad ridicat de puritate în UE. Raportul cercetează, de asemenea, apariţia de opioide sintetice noi, deosebit de îngrijorătoare pentru sănătate, şi abordează provocările cauzate de pandemia de coronavirus. "Cantităţile ridicate de cocaină şi heroină confiscate arată că infractorii continuă să exploateze lanţurile de aprovizionare, rutele de transport şi porturile mari pentru traficul de droguri, ameninţând sănătatea şi securitatea celor care trăiesc în Europa. Criminalitatea organizată modernă necesită un răspuns organizat modern. De aceea, colaborăm cu agenţiile noastre europene pentru a dezmembra reţelele de trafic de droguri şi a perturba producţia, îmbunătăţind, în acelaşi timp, prevenţia şi accesul la tratament", a afirmat comisarul Johansson.

Consiliul European

Miniştrii Consiliului Afaceri Externe din 21 septembrie 2020 au desfăşurat un schimb de opinii cu privire la Belarus, în cursul căruia au reafirmat faptul că UE nu recunoaşte rezultatul alegerilor din august, întrucât acestea nu au fost nici libere, nici corecte. Miniştrii au remarcat atitudinea hotărâtă şi perseverentă a poporului Belarusului în ciuda represiunii, şi-au exprimat solidaritatea profundă cu acesta în ceea ce priveşte aspiraţiile sale democratice şi au solicitat organizarea de noi alegeri libere şi corecte sub supravegherea OSCE. "Susţinem cu tărie dreptul poporului Belarusului de a-şi alege în mod liber şi democratic atât conducătorul, cât şi viitorul ţării. Nu avem o agendă ascunsă, nu încercăm să ne amestecăm în afacerile interne ale ţării. Nu cerem decât un dialog naţional referitor la modul de soluţionare a crizei actuale şi organizarea de alegeri libere şi corecte" a declarat cu acest prilej Josep Borrell, Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate, conform www.consilium.europa.eu. A fost, de asemenea, discutată şi problema sancţiunilor, miniştrii reafirmând voinţa politică de a adopta noi măsuri restrictive cât mai curând posibil. În cele din urmă, Consiliul a reexaminat şi relaţiile UE cu Belarusul în general şi, în acest context, a discutat despre un sprijin financiar suplimentar care ar putea fi acordat societăţii civile şi mass-mediei independente.

S-au avut în vedere, apoi, cele mai recente evoluţii din Libia, în urma comunicărilor din 21 august 2020 ale preşedintelui Consiliului Prezidenţial, Fayez al-Serraj, şi ale preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, Aguila Saleh, în ceea ce priveşte calea de urmat pentru ieşirea din criza libiană. Au fost identificate drept priorităţi principale: obţinerea unui acord de încetare a focului permanent şi sustenabil în cadrul procesului condus de ONU, ridicarea blocadei petroliere pe teritoriul Libiei şi reluarea dialogului politic. Au avut loc discuţii despre rezultatele operaţiei Irini, care a fost lansată recent, în ceea ce priveşte punerea în aplicare a embargoului ONU asupra armelor, dar au fost adoptate noi sancţiuni referitoare la două persoane şi trei entităţi care subminează pacea şi securitatea în Libia, încălcând embargoul asupra armelor sau comiţând abuzuri împotriva drepturilor omului.

În ceea ce priveşte Rusia, Josep Borrell, Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate, a abordat subiectul otrăvirii opozantului rus Navalnîi şi necesitatea desfăşurării de urgenţă a unei anchete internaţionale, în deplină transparenţă şi în cooperare cu Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice. Miniştrii au recunoscut situaţia dificilă din Liban şi au insistat asupra solidarităţii lor cu poporul acestei ţări, subliniind necesitatea formării rapide a unui nou guvern. În ceea ce priveşte Turcia, miniştrii au abordat pe scurt situaţia din estul Mării Mediterane în perspectiva viitoarei reuniuni a Consiliului European. Deşi au recunoscut unele măsuri pozitive luate recent, ei au solicitat Turciei să ia măsuri suplimentare pentru dezamorsarea situaţiei.

Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor
Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) a publicat, la 24 septembrie, evaluarea sa actualizată a riscurilor în ceea ce priveşte pandemia de COVID-19, împreună cu un set de orientări privind intervenţiile nefarmaceutice (igienizarea mâinilor, distanţarea fizică, curăţarea şi ventilarea). Evaluarea actualizată arată că ratele de notificare au crescut continuu în UE şi în Regatul Unit începând cu luna august şi că măsurile luate nu au fost întotdeauna suficiente pentru a reduce sau a controla expunerea la virus. În acelaşi timp, impactul ratelor crescute de infectare variază de la o ţară la alta. În timp ce în unele ţări creşterea lor afectează în principal persoanele mai tinere (cu vârste cuprinse între 15 şi 49 de ani), având drept rezultat principal cazuri uşoare şi asimptomatice, în alte ţări creşterea lor conduce la sporirea deceselor în rândul persoanelor în vârstă. Situaţia epidemiologică actuală prezintă un risc crescător pentru grupurile cu risc crescut şi pentru cadrele medicale şi necesită măsuri specifice imediate în materie de sănătate publică. Prin urmare, este esenţial ca statele membre să aplice pe scară largă toate măsurile necesare încă de la primul semn de izbucnire a unor noi focare. Ele includ intensificarea testării şi depistării contacţilor, îmbunătăţirea supravegherii asistenţei medicale publice, asigurarea unui acces mai bun la echipamente individuale de protecţie şi la medicamente şi asigurarea unei capacităţi suficiente de asistenţă medicală, în conformitate cu acţiunile prezentate de Comisie în luna iulie, potrivit https://ec.europa.eu/.

"Noua evaluarea de astăzi a riscurilor ne arată în mod clar că nu putem să lăsăm garda jos. În condiţiile în care în unele state membre se constată un număr mai mare de cazuri decât în cursul vârfului epidemic din luna martie, este foarte clar că criza pe care o traversăm nu este încheiată. Ne aflăm într-un moment decisiv şi toată lumea trebuie să acţioneze decisiv şi să utilizeze instrumentele de care dispunem. Aceasta înseamnă că toate statele membre trebuie să fie pregătite să aplice imediat şi la momentul potrivit măsuri de control, încă de la primul indiciu de posibile focare noi. Aceasta ar putea fi ultima noastră şansă de a împiedica repetarea situaţiei din primăvară.", a declarat Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate şi siguranţă alimentară.

La rândul său, Andrea Ammon, directorul Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor, a declarat: "În prezent, asistăm la o creştere îngrijorătoare a numărului de cazuri de COVID-19 în Europa. Până când nu există disponibil un vaccin eficace, identificarea rapidă, testarea şi carantinarea contacţilor cu risc mare sunt unele dintre cele mai eficiente măsuri de reducere a transmiterii virusului. Este în responsabilitatea fiecăruia să aplice continuu măsurile personale de protecţie necesare, cum ar fi distanţarea fizică, igienizarea mâinilor şi rămânerea acasă atunci când se simte rău. Pandemia este departe de a se fi încheiat şi nu trebuie să lăsăm garda jos."

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Avocatul general al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), Michal Bobek, a prezentat, la 23 septembrie 2020, o serie de concluzii potrivit cărora numirea interimară a şefului Inspecţiei Judiciare şi normele naţionale privind înfiinţarea unei secţii de parchet specifice cu competenţă exclusivă pentru investigarea infracţiunilor săvârşite de magistraţi în România sunt contrare dreptului Uniunii.

Eurostat
În statele Uniunii Europene, potrivit Eurostat, în primul trimestru al anului 2020, rata de ocupare a forţei de muncă a persoanelor cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani a fost de 73,3%. În ultimii 20 de ani, rata ocupării a fost pe o tendinţă ascendentă - rata a fost cu 8,1 puncte procentuale (p.p.) mai mare în primul trimestru al anului 2020 decât în primul trimestru al anului 2000 (65,2%). Această creştere s-a datorat în principal dezvoltării substanţiale şi constante a ocupării forţei de muncă a persoanelor cu vârste cuprinse între 55-64 de ani, care a crescut de la 34,7% în primul trimestru al anului 2000 la 59,7% în primul trimestru al anului 2020. Comparând primul trimestru al anului 2020 cu al patrulea trimestru al anului 2019 ponderea persoanelor ocupate a rămas la acelaşi nivel (adică 73,3%), înregistrând a doua creştere plană între două trimestre din 2013. O scădere a ratei ocupării forţei de muncă poate fi totuşi observată pentru tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani, trecând de la 33,6% în al patrulea trimestru al anului 2019 la 33,3% în primul trimestru al anului 2020.

Femeile tinere şi bărbaţii tineri au înregistrat o scădere similară a ratei de ocupare a forţei de muncă în ultimele două trimestre: de la 31,1% la 30,7% pentru femeile tinere şi de la 35,9% la 35,6% pentru bărbaţii tineri. Rata ocupării forţei de muncă a rămas stabilă între al patrulea trimestru al anului 2019 şi primul trimestru al anului 2020 în majoritatea statelor membre. Cu toate acestea, ratele de ocupare a forţei de muncă în Malta, Luxemburg, Spania şi Portugalia au fluctuat cu mai mult de 0,5 p.p. între cele două trimestre (o creştere de 1,6 p.p. în Malta şi o scădere de 1,9 p.p. în Luxemburg, de 0,9 p.p. în Spania şi de 0,7 p.p. în Portugalia). Modificări de 0,5 p.p. au fost înregistrate în Estonia, Austria, Bulgaria, Irlanda (scade pentru toate cele patru) şi România (creştere). AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: LiviuTatu, editor online: Irina Giurgiu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.