COD GALBEN: 03-06-2025 ora 10 Intre 4 iunieFenomene vizate se va semnala 4 iunieFenomene vizate COD GALBEN: 04-06-2025 Intre 07:05 si 09:00 se va semnala Ceață ce determină vizibilitate redusă, local sub 200 m și izolat sub 50 m. in Zona depresionară a județului Harghita , respectiv zona localităților;

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Alexandru Graur, figură de prestigiu a lingvisticii româneşti, membru titular al Academiei Române (2 iulie 1955), a fost unul dintre marii învăţaţi ai ştiinţei limbii din secolul al XX-lea.

S-a născut la 9 iulie 1900, la Botoşani. Licenţiat al Facultăţii de Litere din Bucureşti (1922), şi-a dat doctoratul la Sorbona, cu o teză de lingvistică indo-europeană şi cu una de lingvistică românească (1929). În acelaşi an a obţinut şi titlul de diplomat la Ecole des Hautes Etudes, potrivit volumului "Membrii Academiei Române. Dicţionar: 1866-2003" (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).

Revenit la Bucureşti în 1929, a fost profesor la liceele "Gh. Şincai", "Gh. Lazăr", profesor (1946-1970) şi decan (1954-1956) al Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti; director general adjunct al Radiodifuziunii Române (1945-1948); director general al Editurii Academiei (1955-1974).

A realizat, împreună cu Alexandru Rosetti, cea dintâi prezentare sistematică de fonologie a limbii române; a avut o bogată activitate în domeniul etimologiei şi onomasticii, o preocupare permanentă în ceea ce priveşte evoluţia limbii române şi a lingvisticii generale, fiind autorul unor importante studii de gramatică.

Dintre lucrările semnate Alexandru Graur menţionăm: "Fondul principal al limbii române" (1957), "Etimologii româneşti" (1963), "Nume de persoane" (1965), "Scurtă istorie a lingvisticii" (în colaborare cu Lucia Wald) (1959, 1965, 1977), "Dicţionar de cuvinte călătoare" (1978). Trei dintre lucrările sale au fost reeditate în 2010, reproducând integral textul primei ediţii : "Dicţionar al greşelilor de limbă" (1982), " ''Capcanele" limbii române '' (1976) şi "Mic tratat de ortografie" (1974), potrivit volumului "Membrii Academiei Române. Dicţionar: 1866-2003" (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).

A fost membru al Societăţii de Lingvistică din Paris şi membru fondator şi preşedinte al Societăţii de Studii Clasice din ţară (1958-1988); membru corespondent (2 noiembrie 1948) şi membru titular (2 iulie 1955) al Academiei Române; preşedinte al Secţiei de Filologie, Literatură şi Arte a Academiei Române (1974-1988).

A fost distins cu titlul de Om de Ştiinţă Emerit (1964) şi cu premiul ''Bibesco'' atribuit de Societatea Lingvistică din Paris.

A murit la 9 iulie 1988, la Bucureşti.AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiţă, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Simona Aruştei)

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.