COD GALBEN: 02-06-2025 ora 17 Intre 17:50 si 19:00 se va semnala Vijelie, viteza vântului la rafală de 50…70 km/h, grindină, averse ce vor cumula 15...20 l/mp, descărcări electrice. in Județul Bacău, Județul Galaţi, Județul Vrancea, Județul Vaslui;

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni, primul muzeu Cucuteni din România, a fost inaugurat la Piatra Neamţ la 24 iunie 2005, evenimentul fiind prilejuit de aniversarea a 10 ani de la constituirea, în 1995, a Centrului Internaţional de Cercetare a Culturii Cucuteni. Totodată, muzeul a fost inaugurat în preajma aniversării a 120 de ani de la descoperirea staţiunii eponime a culturii Cucuteni şi a 70 de ani de la înfiinţarea Muzeului de Istorie şi Arheologie Piatra-Neamţ, se menţionează pe site-ul muzeului, http://maecpn.muzeu-neamt.ro/.

La baza înfiinţării Muzeului de Artă Eneolitică Cucuteni a stat Hotărârea Guvernului României nr. 109 din 5 februarie 2004, prin care clădirile dintr-o serie de municipii reşedinţă de judeţ, între care şi Piatra-Neamţ, ce aparţinuseră filialelor Băncii Naţionale a României, erau trecute în subordinea muzeelor judeţene din zonele respective, cu scopul de a fi transformate în unităţi muzeale, se aminteşte pe site-ul muzeului, http://maecpn.muzeu-neamt.ro/.

''Muzeul Cucuteni reprezintă practic îndeplinirea dezideratului mai multor generaţii de arheologi şi - în acelaşi timp - o recunoaştere a eforturilor constante depuse timp de peste şapte decenii de către Muzeul de Istorie şi Arheologie Piatra-Neamţ, care constituie principala instituţie de profil din România ce a contribuit la cercetarea şi valorificarea patrimoniului cultural cucutenian prin numeroasele manifestări cultural-ştiinţifice interne şi internaţionale (sesiuni, colocvii, simpozioane, conferinţe), precum şi prin publicaţiile (reviste, culegeri, monografii, sinteze, repertorii, cataloage, broşuri, pliante), realizate integral sau în colaborare, astfel încât în prezent cultura Cucuteni este civilizaţia preistorică europeană cea mai intens studiată. În plus, Muzeul de Istorie şi Arheologie a creat şi un cadru organizatoric oficial, unic în ţară, destinat exclusiv cercetării şi valorificării patrimoniului cultural cucutenian - Centrul Internaţional de Cercetare a Culturii Cucuteni, al cărui sediu se află chiar în incinta noii instituţii muzeale'', precizează site-ul instituţiei.

Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni constituie un unicat la nivel naţional, prin tematica abordată, fiind în acelaşi timp un muzeu de istorie, dar şi de artă, ce adăposteşte în prezent cea mai importantă colecţie de artă eneolitică din sud-estul Europei, potrivit aceleiaşi surse. Aceasta este dedicată exclusiv artei cucuteniene, cu cele două componente de bază ale sale - arta decorativă şi arta figurativă - aici fiind expuse cele mai spectaculoase artefacte, ce constituie veritabile obiecte de prestigiu, aparţinând Complexului Cultural Precucuteni-Cucuteni-Tripolie, în fapt cea mai importantă şi spectaculoasă civilizaţie preistorică europeană.

 

 

Piese ale civilizaţiei Cucuteni-Tripolie prezentate în cadrul expoziţiei 'Cultura Cucuteni, valori regăsite ale preistoriei europene'.(Bucureşti, Muzeul Municipiului Bucureşti (Palatul Suţu), 18 iul. 2013) 

Foto: (c)  ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO


În muzeu sunt expuse obiecte tridimensionale şi materiale fotodocumentare, aparţinând tuturor fazelor şi etapelor de evoluţie ale acestei civilizaţii, de pe întregul său areal. La parter şi la etajul I se află expoziţia permanentă, dispusă în cadrul a trei săli, în timp ce etajul II este destinat expoziţiilor temporare. În Sala 1 (parter) poate fi văzut istoricul cercetărilor culturii Cucuteni, Sala 2 (parter) este dedicată în exclusivitate artei decorative cucuteniene, iar Sala 3 (etajul 1) adăposteşte capodoperele artei decorative cucuteniene, ilustrată de reprezentările plastice antropomorfe, zoomorfe şi ornitomorfe, de sine-stătătoare sau pictate pe vase, protome aplicate în relief pe pereţii exteriori ai unor vase, machete de sanctuare şi diferite obiecte de podoabă şi cult.

''Recunoaşterea valorii deosebite, culturale, ştiinţifice şi artistice a Muzeului de Artă Eneolitică Cucuteni, care i-a adus consacrarea definitivă în peisajul cultural românesc şi internaţional, a fost onorată prin acordarea, de către Ministerul Culturii şi Cultelor, în 2006, a premiului ''Iulian Antonescu'', pentru proiectul de management în domeniul muzeografiei şi a volumului ce îl însoţeşte, intitulate Primul muzeu Cucuteni din România'', se mai menţionează pe site-ul http://maecpn.muzeu-neamt.ro/.

 

 

Piese ale civilizaţiei Cucuteni-Tripolie prezentate în cadrul expoziţiei 'Cultura Cucuteni, valori regăsite ale preistoriei europene'.(Bucureşti, Muzeul Municipiului Bucureşti (Palatul Suţu), 18 iul. 2013) 

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO


Cultura Cucuteni se numără printre culturile specifice perioadei eneolitice de pe teritoriul României, alături de alte culturi precum Petreşti, Gumelniţa, Sălcuţa ş.a. Pe teritoriul României, cultura Cucuteni a cuprins sud-estul Transilvaniei şi Moldova. De aici, ea s-a răspândit apoi treptat spre est, ajungând până la Nipru (cultura Tripolie).

''Culturile Petreşti, Gumelniţa, Sălcuţa şi Cucuteni fac parte din marea grupă a culturilor eneolitice cu ceramică pictată (prima şi ultima cu motive bicrome şi tricrome, pictate înainte de ardere, culorile folosite fiind albul, roşul şi negrul-ciocolatiu) (...) Cultura Cucuteni a ceramicii pictate eneolitice s-a format ca o continuare a evoluţiei ultimei faze (III) a culturii Precucuteni, dar şi cu contribuţia unor influenţe venite de la purtătorii culturilor Petreşti şi Gumelniţa. Evoluţia ei a fost împărţită în trei faze (A, A-B şi B) - stabilite pe baze stratigrafice şi tipologice - fiecare fază având două sau mai multe etape. Aria ei de răspândire corespunde în linii mari cu aceea a culturii Precucuteni, dar ea a fost identificată şi în nord-estul Munteniei'', se arată în lucrarea ''Dacia înainte de Dromihete'', autori Vladimir Dumitrescu şi Alexandru Vulpe (Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988). Relativ numeroasele date C14 situează începuturile culturii Cucuteni în al doilea sfert al mileniului IV î.Hr., indică aceeaşi lucrare.

În cultura Cucuteni, alături de forme ceramice mai comune (castroane, străchini etc.) şi de marile chiupuri (de multe ori pictate şi ele), se întâlnesc forme foarte elegante: vase bitronconice, cratere înalte, vase sferice cu picior înalt, suporturi relativ cilindrice şi vasele numite binocluri. În faza A se mai întâlneşte şi decor incizat, dar predomină ceramica pictată bicromă şi tricromă (alb, roşu şi negru-ciocolatiu), motivele predilecte fiind spirala în formă de ''S'' şi meandrul. În faza A-B se pictează şi siluete antropomorfe schematizate, iar în faza B se adaugă şi motive zoomorfe (carnasiere, cerbi, păsări). Plastica este bogat reprezentată, prin statuetele antropomorfe cu forme cu totul specifice. Plastica zoomorfă este de multe ori foarte corect modelată. O realizare excepţională este aşa-numita ''Horă de la Frumuşica'', datând din faza Cucuteni A, anume un suport de vas, format din şase statuete feminine văzute din spate, înlănţuite în cercul horei.( ''Dacia înainte de Dromihete'', autori Vladimir Dumitrescu şi Alexandru Vulpe) AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Marina Bădulescu, editor online: Andreea Preda)

 

Explicaţie foto din deschidere: Vas ceramic expus la vernisajul expoziţiei cu tema 'Cultura Cucuteni, valori regăsite ale preistoriei europene'. (Bucureşti, Muzeul Municipiului Bucureşti (Palatul Suţu), 19 iul. 2013)

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.