Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

''Nathan înţeleptul'' (''Nathan der Weise'') este o piesă de teatru, scrisă de dramaturgul şi filosoful german iluminist Gotthold Ephraim Lessing (1729-1781).

Textul a fost publicat în 1779, însă piesa a fost jucată în premieră după moartea autorului, în 1783, la Teatrul Dobbelin din Berlin.

Lucrarea este reprezentativă pentru spiritul iluminist, prin critica adusă dogmatismului şi intoleranţei religioase. Este o pledoarie pentru emanciparea lăuntrică a omului şi pentru o conduită morală ireproşabilă, relevanţa controverselor filosofice sau teologice fiind trecută în planul secund.

Acţiunea este amplasată în Ierusalim, aproximativ în anul 1192, spre sfârşitul Celei de-a treia Cruciade.

Întors dintr-o călătorie de afaceri, înţeleptul evreu Nathan află că i-a fost incendiată casa, din cauza apartenenţei sale religioase. Din fericire, fiica sa adoptivă, Recha, este salvată din flăcări de tânărul templier Conrad von Stauffen. La rândul său, templierul îi datora viaţa sultanului Saladin, care l-a graţiat după ce căzuse prizonier, pe motiv că îi aducea aminte de fratele lui, Assad.

Recha vrea să-şi exprime recunoştinţa faţă de Conrad, însă acesta nici nu vrea să audă de fată, din cauză că nu îi împărtăşea credinţa. Nathan găseşte o formulă de a-i face pe cei doi să se cunoască, însă, spre surprinderea sa, observă că templierul începe să nutrească sentimente puternice de iubire faţă de fiica lui. La rândul său, Conrad este uimit să afle de la Daja, confidenta lui Recha, faptul că Recha ar fi fost adoptată de Nethan la dorinţa tatălui ei biologic, care se pare că fusese creştin.

Nedumerit de întreaga situaţie, Conrad se duce la Patriarhul Ierusalimului, pentru a-i cere sfatul. Deşi templierul formulează întrebarea în termeni ipotetici, Patriarhul, un fanatic creştin, înţelege despre ce e vorba. Drept urmare, cere ca "evreul" să fie găsit şi ars de viu, pentru îndrăzneala de a o fi adus în casa lui pe fiica unui creştin.

Situaţia se complică şi mai mult atunci când călugărul care, în realitate, i-a încredinţat-o pe Recha lui Nathan, dezvăluie adevărul. Nu numai că Rachel şi Conrad sunt, de fapt, fraţi, dar tatăl lor este nimeni altul decât musulmanul Assad, fratele sultanului Saladin. În scena finală, personajele reuşesc să treacă de bariera confesională şi să se îmbrăţişeze, înţelegând că umanitatea lor este deasupra diferenţelor religioase.

Un fragment memorabil al piesei este parabola inelului, pe care Nathan i-o spune Sultanului Saladin atunci când acesta din urmă îl întreabă care este religia adevărată: iudaismul, creştinismul sau islamismul? Nathan îi vorbeşte despre un tată care credea că deţine un inel cu puteri miraculoase, ce avea puterea de a-l face plăcut în ochii divinităţii şi ai oamenilor pe cel care îl purta. Aflat pe patul morţii, tatăl îi promite fiecăruia dintre cei trei fii ai săi că îi va da inelul. În secret, el confecţionase două replici ale bijuteriei, extrem de asemănătoare cu originalul. Fiecare dintre cei trei tineri primeşte un inel, însă află că două dintre inele sunt doar copii.

Încercând să afle care este, totuşi, inelul adevărat, ei se prezintă în faţa unui judecător înţelept care le explică modul în care pot descoperi veridicitatea inelului: trebuie să se comporte în aşa fel încât să fie pe placul divinităţii şi al semenilor. Cel care o va face în modul cel mai convingător cu putinţă, acela este deţinătorul inelului adevărat. Astfel, Lessing sugerează că esenţial este comportamentul oamenilor, mai puţin credinţa lor în puteri miraculoase şi dogme religioase.

În martie 2016, Teatrul Naţional "Radu Stanca" din Sibiu a prezentat piesa "Nathan Înţeleptul" la Schauspielhaus Stuttgart. Spectacolul, regizat de Armin Petras, directorul teatrului din Stuttgart, a fost rezultatul unuia dintre cele mai mari proiecte de coproducţie demarate de Teatrul Naţional "Radu Stanca" din Sibiu.

"Proiectul nu se limitează doar la o simplă punere în scenă a piesei de teatru, ci aduce în actualitate subiectul tratat de Lessing, amplasându-l în contextul social al terorismului şi rasismului. În 'Nathan înţeleptul', Lessing pledează pentru respectul şi recunoaşterea religiilor care se luptă între ele - iudaismul, creştinismul şi islamismul. Textul este 'tradus' din perspectiva dezbaterilor pe tema violenţei din Europa de astăzi", potrivit tnrs.ro

Teatrul Naţional "Radu Stanca" este continuatorul tradiţiei de aproape cinci secole de teatru în Sibiu şi în regiune, cu o secţie română şi una germană. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Gabriela Badea) 

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.