Uniunea Europeană ar trebui să-şi păstreze obiectivele climatice ambiţioase şi să transforme pandemia de coronavirus într-o oportunitate, consideră preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, păstrând astfel tema Pactului Ecologic European pe agenda europeană. Măsurile adoptate pentru impulsionarea economiei în condiţiile în care se apropie o gravă recesiune, discuţiile privind reglementările din sectorul turismului, impasul în negocierile între Uniunea Europeană şi Regatul Unit şi deciziile privind migraţia se numără printre subiectele săptămânii europene 27 - 30 aprilie 2020.


Comisia Europeană

- Preşedinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, a declarat la 28 aprilie 2020 că Uniunea Europeană ar trebui să-şi păstreze obiectivele climatice ambiţioase şi să transforme pandemia de coronavirus într-o oportunitate, potrivit DPA. Într-un discurs susţinut în contextul discuţiilor informale între 30 de ţări, Ursula von der Leyen a spus că există unele beneficii pentru mediu ale încetinirii activităţii în ţările care se luptă cu pandemia virală şi a subliniat importanţa respectării Pactului Verde European. "Prin folosirea Pactului Verde European ca busolă, putem să transformăm această criză a pandemiei într-o oportunitate de a ne reconstrui economiile diferit şi de a le face mai rezistente, pentru a lăsa de asemenea în urmă un loc mai bun pentru copiii noştri", a mai afirmat Ursula von der Leyen la 28 aprilie.

- La 28 aprilie, Uniunea Europeană şi Mexic au încheiat negocierile pentru un nou acord comercial, la care lucrează din 2013 şi care va înlocui Acordul Global în vigoare din 2000, a anunţat Comisia Europeană printr-un comunicat. Cele două părţi au convenit asupra dimensiunii exacte a deschiderii reciproce a pieţelor de achiziţii publice, precum şi un "înalt nivel" de previzibilitate şi transparenţă în procesele de achiziţii publice. Blocul comunitar şi Mexic au rezolvat ultimul element care se afla în aşteptare în negocierea noului tratat printr-o discuţie telefonică între comisarul european pentru Comerţ, Phil Hogan, şi secretarul pentru Economie din Mexic, Graciela Marquez Colin.

- Comisia a adoptat la 28 aprilie un pachet bancar care va facilita acordarea de împrumuturi bancare gospodăriilor şi întreprinderilor din întreaga Uniune Europeană. Pachetul include o comunicare interpretativă privind cadrele contabile şi prudenţiale ale UE, precum şi soluţii rapide pe termen scurt, prin modificarea normelor bancare ale UE. Executivul comunitar a prezentat un pachet de "rezolvări rapide" temporare la normele de prudenţialitate, care permit acordarea unor credite suplimentare în valoare de până la 450 miliarde de euro companiilor care trec printr-o situaţie dificilă în condiţiile în care se apropie o gravă recesiune.

- La 29 aprilie Comisia Europeană a adoptat un pachet de măsuri menite să sprijine întreprinderile din sectoarele aviatic, feroviar, maritim şi rutier pentru a face faţă consecinţelor epidemiei de coronavirus, informează CE. "Propunerile de astăzi prezintă modalităţi concrete de facilitare a operaţiilor zilnice din sectorul transporturilor, pentru toate modurile de transport. De asemenea, acestea ar trebui să le permită întreprinderilor din sector să înceapă să se concentreze pe redresarea care le este atât de necesară", a declarat comisarul european pentru Transport, Adina Vălean.

- La 29 aprilie, miniştrii energiei din UE au discutat împreună cu comisarul pentru Energie, Kadri Simson, despre gradul de pregătire a sectorului energetic ca răspuns la criza COVID-19 şi au concluzionat că sistemul energetic european este rezistent şi că, în prezent, nu există niciun risc de întrerupere a aprovizionării, informează un comunicat de presă al CE. "Această urgenţă fără precedent a pus sistemul nostru energetic la încercare. Sunt mândră să afirm că şi-a dovedit rezistenţa şi că nu a avut loc nicio întrerupere a aprovizionării cu energie. Doresc să le mulţumesc statelor membre, companiilor energetice europene şi operatorilor de reţele din Europa.(...) Trebuie să profităm de această ocazie pentru a accelera progresele în direcţia obiectivului de neutralitate climatică. Pactul verde va fi elementul central al acestui plan, iar energia va juca un rol important în acest sens", a declarat comisarul Kadri Simson.

- La 29 aprilie, Comisia Europeană a anunţat acordarea unui sprijin financiar de peste 3,3 miliarde de euro de către UE, mobilizat în comun cu Banca Europeană de Investiţii, în beneficiul cetăţenilor din Balcanii de Vest. Măsura vine în întâmpinarea nevoilor imediate legate de sănătate şi de ajutoare umanitare cauzate de pandemia de COVID-19, fiind destinat să contribuie şi la redresarea economică şi socială. În plus faţă de sprijinul consolidat, în contribuţia sa publicată în perspectiva reuniunii liderilor UE şi ai Balcanilor de Vest din 6 mai 2020, Comisia descrie, de asemenea, parametrii generali ai sprijinului pe termen mai lung care urmează să fie prezentat în cursul acestui an sub forma unui Plan economic şi de investiţii pentru regiune.

- La 30 aprilie, comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, a declarat într-un interviu acordat cotidianului francez Les Echos că fondul de redresare a UE, prin care se prevede să se răspundă în următorii ani la criza economică provocată de coronavirus, ar trebui să ajungă la 1.500 de miliarde de euro. "Ne trebuie un fond care să fie de cel puţin 10% din PIB-ul nostru, circa 1.500 de miliarde de euro", a declarat oficialul european. Liderii UE au cerut săptămâna trecută Comisiei Europene să pregătească un fond de redresare în cadrul unui plan de ieşire din criză, care să detalieze, de asemenea, bugetul european pentru perioada 2021-2027.


Parlamentul European

La 29 aprilie Biroul Parlamentului European în România a găzduit o discuţie online cu eurodeputaţii români Cristian Buşoi (grupul Partidului Popular European), Victor Negrescu (grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor) şi Ramona Strugariu (grupul Renew Europe) referitoare la acţiunile Uniunii Europene şi rolul Parlamentului European în lupta împotriva pandemiei de COVID-19. Cu privire la eventuale concedieri în sectorul bugetar din România în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19, eurodeputaţii români nu cred că ar reprezenta o soluţie potrivită, dar sunt de acord că în rândul personalului de la stat este necesară o reformă, iar actuala situaţie oferă un prilej ca ea să înceapă să fie discutată. De asemenea, toţi participanţii au fost de acord că ieşirea din criză impune un răspuns coordonat la nivel european, care să se reflecte ca atare în cadrul financiar multianual (2021-2027) al Uniunii Europene. În plus, aceştia şi-au exprimat opinia că UE şi-a învăţat lecţia din modul în care a afectat-o pandemia de COVID-19, dar susţin că banii alocaţi de Uniunea Europeană pentru descoperirea unui vaccin sau dotarea cu echipamente medicale trebuie însoţiţi de mai multă coordonare între statele membre, de creşterea finanţărilor pentru cercetare şi, eventual, de rediscutarea tratatelor.


Consiliul European

- La 28 aprilie, preşedintele Consiliului European Charles Michel şi preşedintele în exerciţiu al G5 Sahel, Mohamed Cheikh El Ghazouani, au coprezidat o videoconferinţă la care au participat toţi şefii de stat ai G5 Sahel, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, în prezenţa Secretarului General adjunct al Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a preşedintelui Comisiei Uniunii Africane. Liderii au adoptat o declaraţie comună a membrilor Consiliului European şi a statelor membre ale G5 Sahel, care cuprinde patru domenii principale legate de securitatea şi dezvoltarea regiunii: combaterea terorismului; consolidarea capabilităţilor de securitate şi de apărare în ţările din G5 Sahel; restabilirea prezenţei statului şi a serviciilor de bază în zonele fragile de pe întreg teritoriul; intensificarea eforturilor de dezvoltare.

Având în vedere gravitatea situaţiei în ţările din G5 Sahel şi vulnerabilitatea acestora la răspândirea COVID-19, copreşedinţii au subliniat nevoia urgentă de solidaritate efectivă a comunităţii internaţionale pentru a oferi un răspuns eficace şi sustenabil în lume, în Africa şi, în special, în Sahel. Preşedintele Michel a subliniat importanţa sprijinirii ţărilor şi comunităţilor în vederea limitării impactului socio-economic negativ al crizei. Acest angajament este în conformitate cu Declaraţia comună a membrilor Consiliului European din 26 martie 2020, notează www.consilium.europa.eu/.


Eurostat

- Potrivit datelor publicate de Oficiul european de Statistică (Eurostat) la 29 aprilie, în Uniunea Europeană, 5,6% din populaţie (aproximativ 24 de milioane de persoane) suferea anul trecut din cauza deprivării materiale severe, cea mai ridicată rată fiind în Bulgaria (19,9%), Grecia (15,9%) şi România (12,6%). În toate cele trei ţări rata de deprivare materială a scăzut în 2019 comparativ cu 2018. În contrast, rate de sub 2,5% au fost înregistrate în Luxemburg (1,3% în 2018), Suedia (1,6% în 2018), Finlanda şi şi Olanda (ambele cu 2,4%). Conform Eurostat, persoanele care se confruntă cu deprivarea materială nu au mijloacele necesare pentru cel puţin patru puncte din următoarele: plata facturilor la timp, menţinerea locuinţei la un nivel de încălzire adecvat, cheltuieli neaşteptate, regulat o mâncare cu carne sau echivalentul vegetarian, o săptămână de vacanţă departe de casă, un televizor, o maşină de spălat, un telefon, o maşină.

- Economia zonei euro şi cea a Uniunii Europene au înregistrat în primul trimestru al acestui an un declin de 3,8% şi, respectiv, 3,5%, comparativ cu precedentele trei luni, când PIB-ul a urcat cu 0,1% în zona euro şi cu 0,2% în UE, arată datele preliminare publicate la 30 aprilie de Eurostat. Este cel sever declin de când se publică aceste date, în 1995. Conform Eurostat, în perioada ianuarie -martie 2020, s-a înregistrat cea mai mare scădere anuală după cea din trimestrul trei din 2009, atât în zona euro cât şi în UE.

- Rata şomajului în Uniunea Europeană a urcat de la 6,5% în februarie la 6,6% în martie, luna când au fost introduse restricţii în contextul pandemiei de COVID-19, arată datele publicate la 30 aprilie de Eurostat. În rândul statelor membre, cele mai scăzute rate ale şomajului s-au înregistrat în Cehia (2%), Olanda (2,9%), Polonia (3%), Germania şi Malta (ambele cu 3,5%), Slovenia (3,8%), Bulgaria (4,5%) şi România (4,6%). La polul opus se situează Spania (14,5%).


Banca Centrală Europeană (BCE)

- La 30 aprilie BCE a decis să menţină nemodificată dobânda de politica monetară dar s-a declarat gata să majoreze răscumpărările de obligaţiuni decise în luna martie pentru a atenua impactul economic al pandemiei de coronavirus, a informat AFP. De asemenea, BCE şi-a relaxat şi mai mult operaţiunile de finanţare destinate băncilor, cu condiţii extrem de favorabile, pentru a stimula acordarea de credite. Potrivit unui comunicat de presă al BCE, Consiliul guvernatorilor a decis că rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit rămân nemodificate la nivelurile de 0,00%, 0,25% şi, respectiv 0,50%.

Preşedintele BCE, Christine Lagarde, a declarat că BCE se aşteaptă la o contracţie de "5% până la 12%" a Produsului Intern Brut al zonei euro în acest an, având în vedere incertitudinea ridicată. "Pe măsură ce măsurile de izolare sunt ridicate treptat, scenariile BCE prevăd o revenire a activităţii economice, însă viteza şi amploarea acestei reveniri rămân extrem de incerte", a explicat Christine Lagarde, care a mai adăugat că programul de urgenţă al BCE, care constă în răscumpărarea de obligaţiuni guvernamentale, ar putea fi prelungit şi după sfârşitul acestui an.


Negocierile între Uniunea Europeană şi Regatul Unit

- La 27 aprilie, ministrul britanic de stat Michael Gove a apreciat că drepturile privind pescuitul rămân un obstacol în calea unui acord, a transmis Reuters. Pescuitul este un dosar cu implicaţii economice majore atât pentru britanici cât şi pentru UE, aceasta din urmă condiţionând încheierea unui acord cu Londra privind relaţia post-Brexit de o înţelegere la acest capitol, care să prevadă acces reciproc în apele celor două părţi şi să instituie cote de pescuit. Michael Gove a amintit că poziţia Londrei este aceea că Bruxellesul trebuie să accepte că britanicii vor avea în viitor controlul asupra apelor proprii. ''Este un exemplu de capitol la care negociatorii UE încă nu tratează Regatul Unit la fel ca alte state independente'', a deplâns el.

La rândul său, negociatorul Uniunii Europene pentru viitoarea relaţie cu Regatul Unit, Michel Barnier, a afirmat: ''Obiectivul pe care îl aveam, de a avansa pe baza unor progrese tangibile este atins doar în mică măsură'', criticând din nou insistenţa Londrei ca perioada de tranziţie post-Brexit să nu fie prelungită dincolo de 31 decembrie 2020. Constrângerile impuse de criza sanitară în curs, în special limitarea adunărilor şi mobilizarea pe care o cere guvernelor, impune ca ratificarea oricărui eventual acord de către statele membre şi Parlamentul European să necesite mai mult timp decât fusese prevăzut iniţial.


Sectorul turismului

- Directorul Comisiei Europene pentru Turism (ETC), organizaţie nonprofit care reuneşte Organizaţiile Naţionale de Turism (NTO) din Europa, Eduardo Santander, a afirmat că sectorul turismului din Europa are nevoie de 375 miliarde de euro pentru a se redresa de pe urma crizei generate de pandemia de COVID-19 şi a-şi relua operaţiunile. "Uniunea Europeană estimează că sunt necesari aproximativ 255 de miliarde de euro pentru a ajuta statele membre să redreseze industria şi aproximativ 120 de miliarde de euro pentru investiţii suplimentare, pentru a-i ajuta pe operatori şi antreprenori să-şi reia operaţiunile", a declarat Eduardo Santander, într-un interviu acordat la 26 aprilie agenţiei portugheze de presă Lusa. Acesta a estimat că actuala criză "este reflectată în nivelul ridicat al şomajului în sectorul turismului din Europa, "fiind în pericol zece milioane de locuri de muncă pe continent dacă situaţia continuă în următoarele luni". Cele mai afectate vor fi ţările unde turismul are un aport ridicat în PIB, precum Grecia, Portugalia, Spania şi Italia, a avertizat directorul Comisiei Europene pentru Turism.

- La 27 aprilie, miniştrii Turismului din UE au discutat despre modul în care pot ajuta acest sector şi au căzut de acord să introducă aşa-numitele "paşapoarte Covid-19" precum şi să analizeze posibilitatea deschiderii unor coridoare speciale pentru călătorii, a transmis DPA. "Avem nevoie de un plan comun, la nivel european, pentru a gestiona criza", a declarat ministrul croat al Turismului, Gari Cappelli, care a prezidat videoconferinţa, în condiţiile în care Croaţia deţine în prezent preşedinţia rotativă a UE. Acest plan ar trebui să includă un document "bazat pe un protocol valabil în toate ţările membre UE", a adăugat oficialul croat, care a subliniat că sectorul turismului este responsabil pentru 10% din Produsul Intern Brut al UE şi asigură locuri de muncă pentru aproape 12% din totalul persoanelor angajate în UE.

La rândul său, comisarul european pentru piaţa internă, francezul Thierry Breton, a apreciat că sectorul turismului va avea nevoie de "fonduri fără precedent pentru a depăşi criza". Potrivit lui Thierry Breton "este nevoie de un "nou Plan Marshall" cu un buget european puternic, pentru a relansa Europa şi a pune la punct o uniune mai puternică şi mai rezistentă", a apreciat comisarul european într-un comunicat publicat la finalul videoconferinţei miniştrilor Turismului.

- La 28 aprilie, diplomaţi europeni citaţi de Reuters au declarat că guvernele statelor membre UE riscă să intre într-o dispută cu Comisia Europeană din cauza sprijinului oferit touroperatorilor care au emis vouchere în locul pachetelor turistice anulate, fără să ofere consumatorilor posibilitatea de a le fi returnaţi banii gheaţă, aşa cum cere legislaţia UE. Ţări precum Franţa, Italia, Belgia, România şi Polonia au anunţat că au adoptat, sau intenţionează să adopte, măsuri care vor permite touroperatorilor să emită astfel de vouchere. Cu toate acestea, potrivit legislaţiei UE, al cărei gardian este Comisia Europeană, consumatorii trebuie să aibă dreptul de a alege între returnarea banilor gheaţă şi acceptarea de vouchere pentru un pachet turistic ulterior.

"Vouchere ar trebui să fie garantate împotriva riscului de insolvenţă, dacă sunt oferite. Acest lucru se aplică şi pentru companiile aeriene dar şi pentru alte mijloace de transport, pentru toată lumea", le-a transmis europarlamentarilor comisarul european pentru Transport, Adina Vălean. În cazul în care consumatorilor nu li se oferă o astfel de alegere, Comisia Europeană ar putea demara ulterior o procedură de infringement împotriva statelor aflate în această situaţie, ceea ce ar putea duce la aplicarea de amenzi.

- La 29 aprilie, un grup de 12 state membre ale Uniunii Europene (Belgia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Franţa, Grecia, Irlanda, Letonia, Malta, Olanda, Polonia şi Portugalia) au cerut într-o scrisoare comună Comisiei Europene să suspende temporar regulile care obligă companiile aeriene să returneze în totalitate pasagerilor banii pe biletele zborurilor anulate, apreciind că transportatorilor aerieni ar trebui să li se permită să ofere în schimb vouchere pentru zboruri ulterioare, a transmis Reuters. Miniştrii Transporturilor au cerut Comisiei Europene un amendament temporar la Directiva UE privind drepturile pasagerilor. Semnatarii scrisorii susţin că Executivul comunitar ar trebui să propună de urgenţă acest amendament, conform căruia consumatorii vor fi obligaţi să accepte vouchere în locul returnării banilor, cu anumite condiţii.


Migraţie

La 30 aprilie, ministerul grec pentru Migraţie a anunţat că Finlanda va prelua în următoarele săptămâni aproximativ 100 de minori neînsoţiţi din taberele de migranţi de pe insulele greceşti din Marea Egee, potrivit DPA. Finlanda va primi şi 30 de migranţi adulţi ale căror familii se află deja în ţara nordică. Germania a preluat 47 de copii migranţi, iar Luxemburg 12, în timp ce un grup de alţi 22 urmează să fie transferaţi în Elveţia în termen de două săptămâni. Un număr de 1.600 de minori neînsoţiţi aflaţi în tabere de migranţi suprapopulate din unele ţări membre, în special în Grecia, vor fi preluaţi de alte state din Uniunea Europeană. În prezent, în taberele de migranţi din insulele Lesbos, Samos, Chios, Leros şi Kos, se află aproximativ 38.000 de persoane, din care 36% sunt minori, potrivit estimărilor Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR). AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Irina Giurgiu)