COD GALBEN: 06-05-2025 ora 10 Intre 6 mai, ora 12 – 7 mai, ora 03Fenomene vizate se va semnala 6 mai, ora 12 – 7 mai, ora 03Fenomene vizate

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Omul de cultură Mircea Radu Iacoban s-a născut la 19 februarie 1940, în Iaşi. A absolvit Liceul "Ştefan cel Mare" din Suceava şi Facultatea de Filologie a Universităţii din Iaşi. În perioada studenţiei a publicat prima carte de proză - "Estudiantina", conform site-ului uniuneascriitorilorfilialaiasi.ro.

A lucrat la Radio Iaşi, apoi la Radio Bucureşti, în perioada 1961-1966. Face parte din colectivul care a înfiinţat, în 1966, revista "Cronica", primul săptămânal ieşean apărut după 1944, unde a fost secretar general de redacţie până în 1969.

În 1969 a înfiinţat Editura "Junimea", al cărei director a fost timp de zece ani. Din 1979, a devenit director al Teatrului Naţional "Vasile Alecsandri" din Iaşi, în administrarea căruia se aflau, la acea vreme, şi Opera Română, Filarmonica "Moldova", Teatrul "Luceafărul", Teatrul de la Suceava - înfiinţat ca secţie a Naţionalului. După 1990, a lucrat la Chişinău, ca trimis al ziarului bucureştean "Românul", primind însărcinarea de corespondent de front la Războiul de la Nistru.

Din 1994 până în 2006, când s-a pensionat, a fost director al Teatrului "Luceafărul" din Iaşi. Totodată, din 1971 până în 1990 a fost secretar al Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi. În 2011 s-a numărat printre cei care au înfiinţat revista "Cronica veche", precizează site-ul uniuneascriitorilorfilialaiasi.ro.

Între volumele publicate amintim: "Estudiantina" (1962), "Nedumerit în Atlantida" (1968), "Cu microfonul în buzunar" (1969), "Lumea într-o picătură" (1971), "Sâmbătă la Veritas" (1971), "Altfel despre sport" (1972), "Din Azore în Antile" (1973), "Departe" (1974), "Sonnabend im Veritas" (Berlin,1974), "Razna prin trei continente" (1977), "Reduta şi şoarecii" (1977), "Daleci" (Sofia, 1978), "Begunci" (Belgrad, 1978), "Oastea oştilor" (1980), "Klopotliwi Swiadek" (Varşovia, 1980), "Martor" (1981), "Noaptea" (1981), "... Şi alte piese" (1985), "Puterea ingrată la români" (1990), "O cronică a Basarabiei" - vol.I (1995), "O cronică a Basarabiei" - vol.II (1999), "Potcoave pentru purici" (2000), "Uimiri" (2001), "Noaptea asta nu câştigă nimeni" (2002), "Cercul" (2002), "Grădina lui Dumnezeu" (2004), "Să vezi şi să nu crezi" (2006), "Printre cărţi" (2009), "Pompe funebre" (2010), "Printre alte cărţi" (2012), "Căminarul" (2012), "Zece ani de foc" (2012), "Teatru şi iar teatru" (Opera Omnia, 2012).

Pe lângă proză, teatru şi publicistică, a scris şi scenarii pentru filme artistice de lung metraj: "Un bulgăre de humă", "Escapada", "Totul pentru fotbal", "Am o idee" şi altele.

Piesele de teatru scrise de Mircea Radu Iacoban au fost jucate pe toate scenele din România, dar şi la teatre din străinătate. Astfel, piesele "Tango la Nisa", "Noaptea", "Sâmbătă la Veritas", "Reduta şi şoarecii", "Omul din baie", "Fără cascadori", "Rouă şi tutun", "Fotbal!", "Femeia în cuşcă", "Stress", "Cabana", "Iva-diva", "Înainte!", "Hardughia", "Noaptea asta nu câştigă nimeni", "Duo amore", "Biroul informaţii eterne" au fost jucate la Teatrul Naţional din Bucureşti, Teatrul Naţional din Cluj-Napoca, Teatrul Naţional din Craiova, Teatrul Naţional din Iaşi, la teatrele bucureştene Giuleşti, Comedie, Nottara, Casandra, dar şi la teatrele din Braşov, Bacău, Brăila, Botoşani, Constanţa, Piteşti, Satu Mare, Baia Mare, Oradea, Timişoara, Reşiţa, Piatra Neamţ, Suceava, Teatrul German Timişoara, Teatrul "Luceafărul" din Iaşi. Regia unora dintre aceste spectacole a fost semnată de nume mari precum Sanda Manu, Sorana Coroamă, Alexandru Tocilescu, Dan Nasta, Dan Alecsandrescu, Mircea Albulescu, Dan Micu. Piesele lui Iacoban au fost jucate şi peste hotare - la Teatrul Naţional German din Weimar, la Novosibirsk, Praga, Tbilisi.

Între premiile şi distincţiile primite de scriitor se numără Premiul Academiei Române pentru teatru (1977), Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1976), Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2006), Ordinul "Meritul cultural" (1982, 1998 şi 2004), Ordinul naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler, "pentru meritele avute în creaţia artistică şi promovarea culturii româneşti în ţară şi peste hotare, pentru abnegaţia deosebită în slujirea instituţiilor culturale din Moldova" (2002), Medalia de stat "Mihai Eminescu" din partea Republicii Moldova (2013), mai precizează site-ul uniuneascriitorilorfilialaiasi.ro. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Simona Aruştei)

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.