Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

La 24 ianuarie 1990, imediat după încheierea Revoluţiei din decembrie 1989, printr-un Decret-lege al CFSN, a fost adoptat noul imn de stat al României, "Deşteaptă-te, române!", notează lucrarea "Istoria României în date" (Editura Enciclopedică, 2003).

Versurile imnului naţional "Deşteaptă-te, române!" aparţin poetului şi publicistului Andrei Mureşanu. Născut la 16 noiembrie 1816, la Bistriţa, acesta a învăţat la şcoala săsească (1825-1826) şi la liceul călugărilor piarişti (1827-1832) din Bistriţa. Mai târziu, a urmat, la Blaj, cursuri de filosofie şi teologie, unde i-a avut profesori pe Timotei Cipariu şi Simion Bărnuţiu, fruntaşi transilvăneni ai revoluţiei paşoptiste. În 1838, colegul şi prietenul său George Bariţiu l-a chemat la Braşov, unde a fost institutor la şcoala românească condusă de acesta, apoi profesor de gimnaziu (până în 1849), notează "Dicţionarul general al literaturii române" (Editura Univers Enciclopedic, 2005).

A participat la revoluţia de la 1848 din Transilvania şi a trecut în Muntenia, după înfrângerea ei, împreună cu Bariţiu. Întors la Sibiu, a fost numit funcţionar şi translator la buletinul oficial al guvernului.

 

Foto: Tina ŢUCUI / AGERPRES FOTO


Andrei Mureşanu a debutat cu versuri, fiind influenţat de poezia romantică franceză (Lamartine, în primul rând), dar şi de cea a poeţilor din Principate (Cezar Bolliac, Grigore Alexandrescu, I. Heliade-Rădulescu). A colaborat la "Gazeta Transilvaniei" şi la "Foaie pentru minte, inimă şi literatură". Alături de poezii semnate Sereţeanu şi Urziceanu sau, mai frecvent, Eremitul din Carpaţi, a publicat articole, istorioare, fabule în versuri, unele prelucrate după Schiller, Wieland, Burger, Herder, M.G. Saphir sau Kisfaludy, cele mai multe culese din revistele străine, fără indicarea autorului. Câteva fragmente din "Nopţile" lui Young transpuse spre sfârşitul vieţii au apărut postum. Pentru educaţia copiilor a tradus din germană "Icoana creşterii rele cu mijloace de a o face şi mai rea", după Chr. F. Salzman şi Karl Han (1848). A colaborat cu articole la "Telegraful român" din Sibiu, iar în 1862 şi-a adunat versurile într-un volum, "Din poesiele lui Andreiu Mureşanu", care a fost premiat de Astra.

Şi-a relevat vocaţia pentru poezia socială şi patriotică după 1843, cu "Glasul unui român", şi mai ales la 1848, prin poezia "Un răsunet", devenită repede imn popular. Poezia a circulat în epocă în formă manuscrisă fiind cântată de elevii lui Andrei Mureşanu de la gimnaziul romano-catolic din Cetatea Braşovului.

Mulţi dintre revoluţionarii moldoveni care s-au refugiat la Sibiu şi la Braşov, în urma înăbuşirii revoluţiei din Moldova (martie 1848), redactau, printre altele, broşuri şi manifeste politice care se constituiau în material de propagandă răspândit în diferite provincii româneşti, încercând să reaprindă revoluţia în principat, notează volumul ''Revoluţia română de la 1848'' (Apostol Stan, Editura Politică, 1987).

Poetul Vasile Alecsandri, aflat în contact cu redactorii foilor din Braşov, cu George Bariţiu, Andrei şi Iacob Mureşanu mai ales, a scos la iveală versuri inspirate, pătrunse de un profund sentiment naţional şi patriotic, ca poezia "15 mai 1848", semnată "Un român", scrisă pentru a omagia Marea Adunare Naţională de la Blaj din 3/15-5/17 mai 1848, precum şi o alta, "Către români" devenită "Deşteptarea Românei", publicată la Braşov.

 


În aceeaşi atmosferă apărea şi poezia lui Andrei Mureşanu, "Un răsunet", cunoscută mai târziu sub titlul "Deşteaptă-te, române!", în nr. 25 din iunie-iulie (21 iun./3 iul.) 1848 al suplimentului "Foaie pentru minte, inimă şi literatură", editat de George Bariţiu:

"Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!

(...)

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
"Viaţa-n libertate ori moarte!" strigă toţi.

(...)

Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost' pământ!"

La 29 iulie 1848, în cadrul unei reuniuni populare organizate la Râmnicu Vâlcea, Anton Pann (1796-1854), cunoscut poet şi culegător de folclor, împreună cu alţi "cântăreţi", a alcătuit "o musică vocală cu nisce versuri frumoase puse pe un ton naţional plin de armonie şi triumfal, cu care, a ajuns entuziasmul de patrie în inimile tuturor cetăţenilor". Acele "versuri prea frumoase" erau poezia lui Andrei Mureşanu "Un răsunet".

Revoluţionarul paşoptist Nicolae Bălcescu, rememorând în "Mişcarea românilor din Ardeal la 1848" evenimentele la care participase, în special prezenţa sa în tabăra lui Avram Iancu, spunea că fusese fascinat de aceeaşi ţărani, care în timpul zilei luptaseră cu duşmanul, iar seara se adunau pe lângă focuri, povestind întâmplări obişnuite sau din trecut, cântând din fluiere, buciume sau cimpoaie, iar văile răsunau de "cântări de vitejie şi de naţionalitate, mai ales de acea puternică şi frumoasă marselieză" a lui Andrei Mureşanu "Deşteaptă-te, române!", cântată "chiar în mijlocul focurilor şi a urletelor de tunuri", consemnează acelaşi volum.

"Deşteaptă-te române!" a fost intonat în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), în Primul Război Mondial şi la Marea Unire din 1918. A fost, de asemenea, cântat în cel de-al Doilea Război Mondial. Timp de aproape o jumătate de secol, "Deşteaptă-te române!" a fost interzis de regimul totalitar.

 

Foto: (c) Constantin DUMA / AGERPRES FOTO


A fost cântat din nou în timpul revoltei de la Braşov din 15 noiembrie 1987 şi la 16 decembrie 1989, la Timişoara, oraşul unde a izbucnit Revoluţia română, alături de "Libertate", "Dreptate", dar şi în zilele următoare la Bucureşti şi în întreaga ţară.

La 24 ianuarie 1990, "Deşteaptă-te române!" a fost ales imn naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991, modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. Astfel, în forma actuală, Constituţia prevede, prin Articolul 12, că imnul naţional este "Deşteaptă-te, române!", un simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului, se arată pe site-ul www.cdep.ro.

Ziua Imnului Naţional - "Deşteaptă-te, române !" - este sărbătorită, începând cu 1998, la data de 29 iulie. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea, editor: Doina Lecea, editor online: Gabriela Badea) 

 

*** Explicaţie fotografie din deschidere: Ceremonie organizată de Ministerul Apărării Naţionale în Piaţa Tricolorului, cu prilejul Zilei Imnului Naţional, eveniment sărbătorit la 29 iulie 2019, în Bucureşti

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.