Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Partidul Naţional Liberal este cel mai vechi partid politic din România, înfiinţat la 24 mai 1875, sub conducerea lui Ion C. Brătianu (1875-1891). În 1947, PNL şi-a întrerupt activitatea ca urmare a desfiinţării pluralismului politic de către regimul comunist. Partidul s-a reînfiinţat la 15 ianuarie 1990, în cei 30 de ani de existenţă postcomunistă PNL fiind marcat de numeroase sciziuni şi reunificări. După 1989, PNL a fost condus, în ordine cronologică, de Radu Câmpeanu, Mircea Ionescu Quintus, Valeriu Stoica, Theodor Stolojan, Călin Popescu-Tăriceanu, Crin Antonescu, Klaus Iohannis, Alina Gorghiu, Raluca Turcan, Ludovic Orban.

PNL istoric


Partidul Naţional Liberal s-a conturat ca formaţiune politică în 1875, la iniţiativa mai multor lideri liberali printre care Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, Alexandru G. Golescu, George Vernescu, Tache Anastasiu etc, potrivit istoricului prezentat pe site-ul oficial al partidului, https://pnl.ro/.

Primul preşedinte al partidului a fost Ion C. Brătianu (1875-1891), după moartea acestuia urmând la conducerea formaţiunii Dumitru C. Brătianu, Dumitru A. Sturdza, Ion I. C. Brătianu, Vintilă I.C. Brătianu, I.G. Duca, Constantin I. C. Brătianu, scrie volumul "Partide Politice", publicat de Agenţia Naţională de Presă "Rompres", în 1993.

De numele şi istoria Partidului Naţional Liberal se leagă cele mai importante evenimente din istoria modernă a României: obţinerea independenţei de stat (1877), ridicarea României la rang de regat (1881), Primul Război Mondial şi crearea României Mari (1918), reforma agrară (1921), adoptarea Constituţiei din 1923, relansarea economică după criza economică mondială (1929-1933), se mai arată în volumul "Partide Politice" (1993).

La sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, Partidului Naţional Liberal a contribuit semnificativ la dezvoltarea şi reformarea societăţii româneşti, liberalismul devenind principala referinţă ideologică pe care s-a construit România modernă. Liberalii au acţionat potrivit principiului "Prin noi înşine!" care este şi în prezent deviza formaţiunii.

Guvernările liberale de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX au fost următoarele: 1867-1868; 1876-1888; 1895-1899; 1901-1904; 1907-1910; 1914-1917; 1918; 1922-1926; 1927; 1933-1937, potrivit volumului amintit.

După instaurarea regimului comunist, PNL a fost nevoit să-şi întrerupă oficial activitatea politică, în noiembrie 1947, o mare parte a fruntaşilor partidului fiind închişi.

Reînfiinţarea PNL după 1989


Printre cei care au repus bazele PNL după 1989 s-au numărat Dan Amedeo Lăzărescu, Nicolae Enescu, I.V. Săndulescu, Radu Câmpeanu, se arată în istoricul de pe site-ul pnl.ro. În primele zile ale anului 1990, PNL s-a reînregistrat ca partid politic, fapt consfinţit prin Decizia nr. 4 a Tribunalului Bucureşti din 15 ianuarie 1990. Anii '90 au reprezentat pentru PNL o perioadă de sciziuni, Partidul Naţional Liberal-Aripa Tânără (PNL-AT), Partidul Liberal 93 (PL '93), Partidul Naţional Liberal (PNL-CD), Uniunea Liberală "Brătianu" (ULB), PNL-Câmpeanu etc, fiind doar o parte dintre formaţiunile care s-au rupt de PNL în această perioadă. În prima parte a anilor 2000 a urmat o perioadă de reunificare a forţelor liberale, urmând ca în 2007, din PNL să se desprindă PLD/PDL. În cursul anului 2014, PNL şi PDL au fuzionat prin absorbţie, păstrându-se numele de Partidul Naţional Liberal.

Anii 1990-2000: anii sciziunilor în PNL


Anii '90 au însemnat pentru liberalii din România o etapă marcată de numeroase scindări, pe fondul neînţelegerilor dintre lideri legate fie de orientarea ideologică, fie de politica de alianţe, fie de structura partidului.

Primul preşedinte al partidului la reînfiinţare a fost Radu Câmpeanu care a fost secretar general al formaţiunii începând cu 6 ianuarie 1990 şi consfinţit la conducerea PNL, la 31 martie 1990, în cadrul Conferinţei Naţionale. A deţinut funcţia până la 28 februarie 1993, conform volumului "România. Date şi fapte (1989-2009)", publicat de Agenţia Naţională de Presă AGERPRES în 2010.

 


Foto: (c) VASILE MOLDOVAN / Arhiva istorică AGERPRES - Radu Câmpeanu; 45 de ani de la manifestaţia liberală din Piaţa Palatului din Bucureşti: 8 noiembrie 1945-8 noiembrie 1990; 8 noiembrie 1990


PNL a participat la primele alegeri parlamentare de după 1989, reuşind să intre în parlament, cu 6,41 procente la Camera Deputaţilor şi 7,6% la Senat. După căderea Guvernului Roman (septembrie 1991), în perioada octombrie 1991-noiembrie 1992, PNL a participat la guvernare împreună cu FSN, sub conducerea independentului Theodor Stolojan.

La 26 noiembrie 1991, când s-au pus bazele Convenţiei Democratice Române (CDR), PNL s-a aflat, alături de Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD), Partidul Social Democrat din România (PSDR), Partidul Ecologist Român (PER), Partidul Alianţa Civică (PAC), Uniunea Democratică a Maghiarilor din România (UDMR) şi mai multe formaţiuni civice, printre partidele semnatare ale protocolului de constituire.

În aprilie 1992, Radu Câmpeanu a hotărât ieşirea PNL din CDR, astfel încât la alegerile parlamentare din 27 septembrie 1992, partidul a participat pe liste proprii la alegeri, obţinând 2,63% la Camera Deputaţilor şi 2,10% la Senat şi nereuşind să intre în Parlament. Ca urmare a acestei decizii, tot atunci s-a mai desprins din PNL o grupare condusă de Nicolae Cerveni, care dorea rămânerea PNL în CDR: Partidul Naţional Liberal-Convenţia Democratică (PNL-CD)/ Partidul Liberal Democrat Român (PLDR). În urma mai multor tentative de unificare cu alte formaţiuni liberale, la 8 martie 2002, Niculae Cerveni a anunţat fuziunea PLDR cu PRM.

La 26-28 februarie 1993, s-a desfăşurat la Braşov Conferinţa Naţională care a aprobat noul statut al partidului şi l-a ales pe Mircea Ionescu Quintus în funcţia de preşedinte, fapt ce a atras un val de nemulţumiri în sânul partidului din partea lui Radu Câmpeanu şi a susţinătorilor săi, se mai arată în volumul "România. Date şi fapte (1989-2009)".

După ce a fost exclus din PNL, în decembrie 1993, Radu Câmpeanu împreună cu alţi simpatizanţi au convocat un congres extraordinar, la 5-6 februarie 1994, în cadrul căruia acesta a fost desemnat preşedinte al formaţiunii politice: PNL- Câmpeanu. Confruntarea dintre grupările politice conduse de Mircea Ionescu-Quintus şi Radu Câmpeanu s-a soluţionat în justiţie, abia în martie 1995, partidul condus de Mircea Ionescu-Quintus păstrând numele de Partidul Naţional Liberal, iar cel condus de Radu Câmpeanu, a primit denumirea PNL - Câmpeanu. PNL- Câmpeanu a fost formaţiunea liberală care a întârziat cel mai mult fuziunea cu PNL, protocolul de fuziune prin absorbţie dintre PNL şi PNL-Câmpeanu, fiind semnat abia la 28 august 2003.

În noiembrie 1996, PNL a intrat în parlament şi la guvernare în cadrul CDR, alături de Uniunea Social Democrată (USD) şi Uniunea Democratică a Maghiarilor din România (UDMR).

Mircea Ionescu-Quintus a fost reales în funcţia de preşedinte al PNL la Congresul din 16-17 mai 1997, iar în funcţia de prim-vicepreşedinte a fost ales Valeriu Stoica.

 


Foto: (c) VIOREL LAZARESCU / Arhiva istorică AGERPRES - Congresul Partidului Naţional Liberal. În imagine, de la stg. la dr.: Mircea Ionescu Quintus, Valeriu Stoica, Călin Popescu-Tăriceanu, Paul Păcurariu, Crin Antonescu, Viorel Caratamă; 17 mai 1997


În cadrul Congresului extraordinar al PNL, din 28 martie 1998, a fost validată fuziunea cu Partidul Alianţa Civică (PAC), în urma căreia PNL şi-a păstrat denumirea, sigla, semnul electoral şi programul.

În martie 1999, Partidul Naţional Liberal a fost admis în Internaţionala Liberală, iar preşedintele partidului a devenit vicepreşedinte al Internaţionalei.

Anii 2000: anii reunificării liberalilor


La 18 august 2000, la Congresul extraordinar al PNL a fost validată candidatura lui Theodor Stolojan în funcţia de preşedinte al României la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2000.

La alegerile parlamentare din 26 noiembrie 2000, PNL a participat pe liste proprii, ca urmare a retragerii sale din CDR în vara aceluiaşi an. A obţinut 6,89% din voturi la Camera Deputaţilor şi 7,47% la Senat. De asemenea, candidatul PNL la prezidenţiale, Theodor Stolojan, s-a clasat pe locul al treilea, cu 11,78% din voturi.

La Congresul din 17-18 februarie 2001, Valeriu Stoica a fost ales preşedinte al partidului, în timp ce Theodor Stolojan, în fruntea Consiliului Naţional al PNL.

 


Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO - Congresul Partidului Naţional Liberal; în img. de la stg. la dr.: Theodor Stolojan, Mircea Ionescu Quintus şi Valeriu Stoica; 17 februarie 2001


La 19 ianuarie 2002, s-a consfinţit, printr-un Congres extraordinar, fuziunea prin absorbţie dintre PNL şi Alianţa pentru România (ApR), mai notează volumul "România. Date şi fapte (1989-2009)".

În zilele de 24 şi 25 august 2002, s-a desfăşurat Congresul extraordinar al partidului, în cadrul căruia Theodor Stolojan a fost ales în funcţia de preşedinte al PNL.

La 19 aprilie 2003, a avut loc un alt congres extraordinar de fuziune între PNL şi UFD (Uniunea Forţelor de Dreapta), în cadrul căruia a fost aprobată în unanimitate absorbţia partidului Uniunea Forţelor de Dreapta de către PNL. Câteva luni mai târziu, la 27 septembrie 2003, Congresul Extraordinar al PNL aproba, cu unanimitate de voturi, fuziunea prin absorbţie cu PNL-Câmpeanu.

De la Alianţa D.A. la crearea PLD şi PDL


În intervalul 27-28 septembrie 2003, au avut loc simultan congresele Partidului Democrat (PD) şi Partidului Naţional Liberal (PNL) în cadrul cărora s-a aprobat înfiinţarea Alianţei pentru Dreptate şi Adevăr PNL-PD (Alianţa D.A.)

 


Foto: (c) PAUL BUCIUTA / AGERPRES FOTO - Congresul extraordinar al PNL din 27-28 septembrie 2003; 28 septembrie 2003


La 2 octombrie 2004, după retragerea lui Theodor Stolojan din funcţia de preşedinte al PNL şi candidat al Alianţei D.A. la alegerile prezidenţiale din România, Călin Popescu-Tăriceanu a devenit preşedinte interimar al PNL, copreşedinte al Alianţei, alături de Traian Băsescu.

La alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2004, Alianţa D.A. PNL-PD a câştigat 31,77% din voturile valabil exprimate la Senat, respectiv 31,33% la Camera Deputaţilor, participând astfel la guvernare. Alegerile prezidenţiale fiind câştigate de candidatul Alianţei D.A., Traian Băsescu, funcţia de premier a revenit noului lider al PNL, Călin Popescu-Tăriceanu, conform protocolului Alianţei D.A.

Călin Popescu-Tăriceanu a fost ales în funcţia de preşedinte al PNL, la Congresul desfăşurat la 4-5 februarie 2005. La Congres a fost adoptată şi moţiunea propusă de Tăriceanu prin care acesta cerea amânarea unei eventuale fuziuni dintre PNL şi PD până la un moment favorabil, potrivit volumului "România. Date şi fapte (1989-2009)".

 


Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO - Congresul extraordinar al Partidului Naţional Liberal; 4 februarie 2005


În lunile septembrie, octombrie 2006, Raluca Turcan, Cristian Boureanu, Theodor Stolojan şi Valeriu Stoica au fost excluşi din PNL ca urmare a unui apel făcut de ei pentru unitatea şi relansarea PNL (17 iulie 2006). Suita de excluderi din partid a avut ca finalitate lansarea de către Theodor Stolojan, fostul preşedinte al PNL, a Partidului Liberal Democrat (PLD), la 7 decembrie 2006.

La Congresul extraordinar al PNL din 12-13 ianuarie 2007, Călin Popescu-Tăriceanu a fost reales în funcţia de preşedinte al partidului. La 26 martie 2007, prin ieşirea PD de la guvernare, premierul Călin Popescu-Tăriceanu avea să anunţe că Alianţa D.A. nu mai există.

La 23 decembrie 2007, PLD avea să fuzioneze prin comasare cu PD-L, luând naştere Partidul Democrat Liberal (PDL).

La alegerile parlamentare din 2008, PNL a obţinut un procent de 18,57% din voturi la Cameră şi 17,74% la Senat, situându-se pe locul al treilea, după PSD şi PDL.

În urma Congresului din 20-21 martie 2009, Călin Popescu-Tăriceanu a fost înlocuit la şefia PNL de Crin Antonescu. Prim-vicepreşedinte a devenit Ludovic Orban. Preşedintele partidului, Crin Antonescu, a fost şi candidatul PNL la alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie 2009, clasându-se pe locul al treilea, cu un scor de 20,02%. Congresul extraordinar al PNL din 5-7 martie 2010, l-a reconfirmat în funcţia de preşedinte al partidului pe Crin Antonescu.

PNL, ACD şi USL


Liderii PNL şi PC au semnat, la 10 ianuarie 2011, protocolul de constituire a Alianţei de Centru-Dreapta Partidul Naţional Liberal - Partidul Conservator (ACD PNL-PC) care a vizat colaborarea celor două partide la alegerile locale şi parlamentare din 2012, precum şi la cele prezidenţiale din 2014, scrie site-ul https://pnl.ro.


La 5 februarie 2011 a fost semnat protocolul de constituire a alianţei dintre ACD şi PSD, sub numele de Uniunea Social Liberală (USL).

După răsturnarea, prin moţiune de cenzură, a Guvernului Mihai Răzvan Ungureanu, la 7 mai 2012, PNL a intrat la guvernare, în Guvernul Victor Ponta I alături de celelalte partide din USL (PSD şi PC).

În urma alegerilor parlamentare din 9 decembrie 2012, când USL a câştigat o majoritate confortabilă în parlament, PNL a intrat din nou la guvernare în Guvernul Ponta II, alături de celelalte partide din USL (PSD, PC şi UNPR).

În zilele de 22 şi 23 februarie 2013, a avut loc Congresul extraordinar al PNL, în cadrul căruia în funcţia de preşedinte al partidului a fost reconfirmat Crin Antonescu, iar în funcţia nou reînfiinţată, de prim-vicepreşedinte, a fost ales Klaus Iohannis.

În cadrul Delegaţiei Permanente a PNL, din 25 februarie 2014, s-a decis retragerea de la guvernare a miniştrilor PNL, anunţul fiind făcut de preşedintele PNL, Crin Antonescu. Liderul liberal a anunţat, în aceeaşi zi, că momentul retragerii miniştrilor liberali din guvern echivalează cu ruperea USL.

La alegerile europene din 25 mai 2014, PNL a obţinut 15% din voturi. La 26 mai 2014, Crin Antonescu a demisionat din PNL, invocând rezultatele slabe obţinute la acel scrutin. Astfel, la Congresul din 27-28 iunie 2014, preşedinte al PNL a fost ales Klaus Iohannis. Totodată, la Congres s-a adoptat şi propunerea de fuziune a PNL cu PDL. La acelaşi congres s-a votat şi rezoluţia privind trecerea PNL de la grupul liberalilor europeni (ALDE) la cel al popularilor (PPE).

Fuziunea PNL-PDL


Protocolul fuziunii prin contopire între PNL şi PDL avea să fie aprobat, cu unanimitate de voturi, de Congresul comun al liberalilor şi democrat-liberalilor, din 26 iulie 2014. Potrivit protocolului, denumirea noului partid este Partidul Naţional Liberal, iar cea prescurtată este PNL. Congresul comun al celor două formaţiuni a fost precedat, în aceeaşi zi, de Congresul extraordinar al PNL, care a aprobat separat fuziunea cu PDL. Klaus Iohannis a devenit candidatul la prezidenţiale al alianţei formate din cele două partide, Alianţa Creştin Liberală (ACL), conform https://pnl.ro/.

La 18 decembrie 2014, Alina Gorghiu a devenit preşedinte al PNL, în cadrul Biroului Politic Naţional, după ce Klaus Iohannis şi-a depus mandatul de preşedinte al partidului, ca urmare a alegerii sale în funcţia de preşedinte al României. Alina Gorghiu şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte al PNL la 12 decembrie 2016, invocând rezultatele slabe de la alegerile parlamentare din decembrie 2016. La 14 decembrie 2016, Raluca Turcan a fost desemnată, în cadrul Birolui Politic Naţional al PNL, preşedinte interimar, funcţie ocupată până la 17 iunie 2017.

 


Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO - Ludovic Orban, candidat pentru funcţia de preşedinte al PNL, rosteste un discurs la Congresul Partidului Naţional Liberal; 17 iunie 2017


În cadrul congresului partidului din 17 iunie 2017, Ludovic Orban a devenit noul preşedinte al PNL.

La alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, PNL s-a situat pe primul loc, cu un scor de 27% din voturi, şi obţinând astfel cel mai bun rezultat al său după 1989.

După răsturnarea Guvernului Dăncilă prin moţiune de cenzură, liderul liberalilor Ludovic Orban a fost desemnat premier, la 16 octombrie 2019, iar PNL a intrat la guvernare. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Adrian Dădârlat)


Explicaţie foto: Congresul de unificare al mişcării liberale; În imagine, de la dr. la stg.: Nicolae Tomescu, Constantin Bălăceanu Stolnici, Dinu Zamfirescu, Dinu Patriciu, Vintilă Brătianu, Horia Rusu; 19 februarie 1993

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.