COD GALBEN: 18-05-2025 ora 10 Intre 18 mai, ora 12 – 18 mai, ora 21 se va semnala intensificări ale vântului, instabilitate atmosferică temporar accentuată COD PORTOCALIU: 18-05-2025 ora 20 Intre 20:00 si 21:00 se va semnala Grindină de medii, averse torențiale, frecvente descărcări electrice, vijelie. in Județul Gorj; COD GALBEN: 18-05-2025 ora 19 Intre 19:25 si 20:15 se va semnala Vijelie, viteza vântului la rafală de 50…70 km/h, averse ce vor cumula 15...20 l/mp, descărcări electrice, grindină. in Județul Gorj; COD GALBEN: 18-05-2025 ora 19 Intre 19:15 si 20:15 se va semnala Descărcări electrice, averse (5...10 l/mp), intensificări ale vântului. in Mun. Bucureşti;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Istoricul Ioan-Aurel Pop, preşedinte al Academiei Române (din 5 aprilie 2018) şi rector al Universităţii ''Babeş-Bolyai'' din Cluj-Napoca (din 2012), s-a născut la 1 ianuarie 1955, în localitatea Sântioana, judeţul Cluj.

A absolvit Liceul ''Andrei Şaguna'' din Braşov şi apoi, a urmat cursurile Facultăţii de Istorie-Filosofie a Universităţii ''Babeş-Bolyai'' din Cluj-Napoca (1974-1979), potrivit cv-ului său publicat pe site-ul http://hiphi.ubbcluj.ro. Teza de doctorat pe care a susţinut-o în 1989, s-a intitulat ''Adunările cneziale din Transilvania în secolele XIV-XVI'', arată lucrarea ''Membrii Academiei Române 1866-2003'' (Ed. Enciclopedică/Ed. Academiei Române, 2003).

Şi-a început activitatea didactică ca profesor la Liceul industrial nr. 6 din Cluj-Napoca (1979-1984) şi a urcat, începând din 1984, toate treptele ierarhice universitare, de la asistent (1984-1990), lector (1990-1992), conferenţiar universitar (1992-1996) şi până la cea de profesor universitar (din 1996), susţinând cursuri de paleografie latină, istoria Transilvaniei, istoria medievală a României în cadrul Universităţii ''Babeş-Bolyai'' din Cluj-Napoca.

A fost cercetător ştiinţific I şi director al Centrului de Studii Transilvane (1993-2018) din cadrul Fundaţiei Culturale Române (ulterior Institutul Cultural Român), integrat din 2007 Filialei din Cluj-Napoca a Academiei Române. Profesor invitat la: Universitatea din Pittsburgh, SUA (bursier Fulbright, 1991-1992), INALCO din Paris (1998), Universitatea din Trento (2001), Universitatea Ca' Foscari din Veneţia (2003-2008).

Director şi membru în mai multe proiecte colective de cercetare ştiinţifică naţionale şi internaţionale (granturi şi burse de cercetare CNCSIS, MEN, HESP şi AR, finanţate de UE, Statul Român şi fundaţia Soros); coordonator şi organizator a mai multor conferinţe internaţionale şi proiecte editoriale, implicând zeci de cercetători din ţară şi din străinătate; funcţii de răspundere în sectorul ştiinţific (rector şi director); editor al revistei ''Transylvanian Review'', cotată ISI (Thomson-Reuters), potrivit http://hiphi.ubbcluj.ro.

Este autor a peste 70 de cărţi, ediţii de izvoare istorice, tratate şi manuale universitare, volume îngrijite şi a peste 500 de studii, articole, recenzii, dări de seamă, cronici, prefeţe etc. în volume separate şi reviste de specialitate şi publicaţii de cultură. Dintre cărţile de autor amintim: ''Istoria Transilvaniei medievale: de la etnogeneza românilor până la Mihai Viteazul'' (1997), ''Naţiunea română medievală. Solidarităţi etnice româneşti în sec. XIII-XVI'' (1998); ''Românii şi România. O scurtă istorie'' (1998), ''Istoria, adevărurile şi miturile'' (2002), ''Biserică, societate şi cultură în Transilvania secolului al XVI-lea. Între acceptare şi excludere'' (2012), ''Eminescu şi Transilvania (sau elogiul culturii naţionale româneşti)'', ''Locul românilor în Europa - la confluenţa Occidentului latin cu Orientul bizantin'', seria ''Rostiri Academice Româneşti'' (2014), ''Transilvania, starea noastră de veghe'' (2016), "Istoria, adevărul şi miturile", proiect editorial dedicat Centenarului Marii Uniri (2018).

A fost coautor la sintezele ''A History of Romania'' (1995); ''Istoria României. Transilvania'' (vol. I, 1997); ''Patrimoniul natural şi cultural al României. Munţii Apuseni'' (2006); ''Silviu Dragomir şi dosarul Diplomei Cavalerilor Ioaniţi'' (2009); ''Un italian la Bucureşti: Luigi Cazzavillan (1852-1903)'' (2011); ''Tradiţie şi inovaţie în învăţământul agricol din Transilvania. Istoria Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, vol. I - De la începuturi până în 1945'' (2015) şi unul dintre coordonatorii lucrării ''O istorie a românilor'' (1998, apărută în mai multe limbi).

La 29 noiembrie 2001, Academia Română l-a ales membru corespondent, iar la 30 martie 2010 membru titular în cadrul Secţiei de ştiinţe istorice şi arheologie. Trei ani mai târziu a rostit Discursul de recepţie "Semnificaţia istorică a unor nume: român şi România".

Ioan Aurel-Pop este membru al mai multor instituţii naţionale şi internaţionale, între care: Comisia de istorie a relaţiilor internaţionale din cadrul Comitetului Internaţional de Stiinţe Istorice, Milano (din 1990); membru corespondent al Academiei de Ştiinţe, Litere şi Arte, Paris (din 1999); Comitetul ştiinţific al Institutului pentru cercetări de istorie socială şi religioasă din Vicenza, Italia (din 2006); Academia Europeană de Ştiinţe şi Artă, Salzburg (din 2013); Colegiul Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române (2013); membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (2015); Uniunea Scriitorilor (2017); Consiliul Consultativ al Ministerului Educaţiei Naţionale (2018); copreşedinte al Comisiei Naţionale de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro (2018). Este Doctor Honoris Causa al mai multor universităţi din ţară dar şi din Republica Moldova.

De asemenea, este membru în colegii şi consilii de redacţie, dintre care amintim: colectivul de redacţie al revistei ''Promemoria'', revista Institutului de Istorie Socială; preşedinte al colectivului de redacţie al revistei ''Articles. Creative Research and Art'', Haifa, Israel; Consiliul ştiinţific al ''Magazin istoric''; colegiul de redacţie al revistei ''Memoriile Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie''; colegiul ştiinţific al revistei ''Analele Universităţii 'Ovidius' din Constanţa - Seria Istorie''; colegiul de redacţie al revistei ''Academica'' a Academiei Române; colegiul de redacţie al revistei ''Zagreb''; comitetul de onoare permanent al Anuarului Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia; consiliul ştiinţific al Anuarului Arhivelor Mureşene; colegiul de redacţie al revistei ''Akademos''.

Pentru activitatea sa de cercetător, în principal, a istoriei medievale româneşti, i-au fost decernate numeroase premii, diplome, medalii, ordine, între care: Premiul ''George Bariţiu'' al Academiei Române (1991), Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler din partea Preşedinţiei Românei (2010), Premiul de excelenţă al Institutului ''Eudoxiu Hurmuzachi'' pentru Românii de Pretutindeni (2011), Medalia ''Crucea Transilvană'' din partea Mitropoliei Clujului, Maramureşului şi Sălajului (2014), Comandor al Ordinului Militar de România (2014), Diploma ''Meritul Academic'' din partea Academiei Române (2015), Ordinul Naţional ''Steaua României'' în grad de Cavaler (2015), Ordinul ''Palmes Academiques'' în grad de Cavaler din partea Republicii Franceze (2016), Ordinul ''Steaua Italiei'', în grad de Comandor din partea Republicii Italiene (2016), Premiul ''Nicolae Iorga'', din partea Fundaţiei Culturale Magazin Istoric (2017), Marele Premiu 'George Apostu' (2017), Marele Premiu al Festivalului de Literatură şi Colocviile de Istorie ''George Pop de Băseşti'' (2017), Premiul ''Centenarul Marii Uniri'' din partea Muzeului Naţional al Literaturii Române (2018).

I-a fost acordat titlul de Cetăţean de onoare al Municipiului Gherla (2017), al Municipiului Cluj-Napoca (2018), al Municipiului Bucureşti (2019), al municipiului Baia Mare (2019). AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Liviu Tatu, editor online: Adrian Dădârlat)

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.