Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Situată pe strada Ion Creangă nr. 8, la intrarea în oraşul Târgu Neamţ (satul Humuleşti face parte din suburbia de astăzi a oraşului Târgu Neamţ) dinspre Piatra Neamţ şi la intersecţia cu drumul care merge spre zona Mănăstirilor Neamţ, Secu, Sihăstria sau Petru Vodă, Casa memorială "Ion Creangă" se înfăţişează ca o oglindă vie a vieţii şi operei marelui scriitor.

Casa a fost construită în 1830-1831 de bunicul scriitorului din partea tatălui, Petrea Ciubotariul, care a dat-o apoi zestre fiului său Ştefan în 1835, când a luat-o de soţie pe Smaranda, fiica lui David Creangă din Pipirig, conform site-ului http://monumenteneamt.ro.

Casa lui Ion Creangă are un acoperiş larg de draniţă sub care se află pereţii din bârne groase peste care s-a aşternut un strat de lutuială. Interiorul este format din două încăperi micuţe şi o tindă. Intrarea în casă este scundă, adăpostită de ploile repezi printr-o prispă lată de câteva palme, iar în spatele casei un acoperământ de scânduri cu panta repede protejează mai multe obiecte gospodăreşti şi unelte agricole cu certă valoare etnografică.

În prima încăpere, care este cea mai mare şi fiind camera în care locuia familia, se află covata pentru copilul mic, hainele de sărbătoare aşezate pe culmi şi lada de zestre a mamei lui Creangă, Smaranda. În dreapta se află laviţa în jurul căreia avea loc iarna şezătoarea, iar în mijlocul casei sunt aşezate uneltele de ţesut ale mamei. Pe o măsuţă se află ceaslovul (prima carte după care a învăţat să citească) şi bustul scriitorului. În tindă sunt panouri cu date despre scriitor, iar în camera următoare este intrarea în podul casei, unde Ion Creangă a ascuns pupăza din tei.

 


Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO


În casa-muzeu sunt adăpostite trei icoane din lemn ce au aparţinut familiei lui Ion Creangă, o bancă lată, opaiţul atârnat la grindă, dar şi blidarul - mobilă de bucătărie în care erau aşezate vasele din lut. Pot fi admirate şi masa de lucru, cu pagini scrise de Creangă, lampa, tocul, călimara, nisiperniţa, scrinul amintind de cel al lui Eminescu.

 


Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO


Casa lui Creangă din Humuleşti, care în 1956 a devenit casă memorială, deţine o valoroasă expoziţie permanentă, reorganizată tematic după 1989, ce cuprinde documente de arhivă, scrisori, cărţi poştale cu autograf, fotocopii ale manuscriselor, fotografii şi lucrări de grafică realizate de plasticianul Eugen Taru pentru ilustrarea ediţiei din 1949 a "Amintirilor din copilărie". A fost renovată de mai multe ori, iar din 2004 se află pe Lista Monumentelor Istorice din judeţul Neamţ.

 


Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO


În curtea casei-muzeu este o expoziţie cu obiecte vechi de peste 100 de ani, achiziţionate din sat: ii de la sfârşitul secolului al XIX-lea, obiecte de uz casnic, printre care fiare de călcat cu jăratec, zdrobitoare de struguri, şei de cai dar şi plugul din lemn tras de doi boi. Totodată este expusă o bancă lată, asemănătoare cu calul bălan unde era pedepsită Smărăndiţa Popii, o cioată ca cea a lui Moş Chiorpec, ciubotarul care lucra curele sau opinci, o vârtelniţă, o grapă veche din lemn, dar şi o păcurniţă.

 


Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO


Lângă casa-muzeu se află Parcul tematic "Ion Creangă", un loc în care vizitatorii se pot întâlni cu personaje îndrăgite din poveştile pentru copii scrise de Ion Creangă, iar la câteva sute de metri de casă se află "Ozana cea frumos curgătoare şi limpede ca cristalul, în care se oglindeşte cu mâhnire Cetatea Neamţului de atâtea veacuri", după cum rememora scriitorul în "Amintiri din copilărie".

 


Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO - Parcul tematic 'Ion Creangă', situat lângă casa memorială a scriitorului, din localitatea Humuleşti, judeţul Neamţ, 2019


Casa memorială "Ion Creangă" din Humuleşti rămâne unul dintre cele mai căutate obiective turistice din judeţul Neamţ, fiind vizitată anual de mii de turişti.

În Iaşi, se află Bojdeuca lui Ion Creangă, construită înainte de anul 1850, în mahalaua Ţicău, care a devenit muzeu memorial (primul muzeu memorial de literatură din România) la 15 aprilie 1918. Căsuţa de pe strada Ţicăul de Sus nr. 4 l-a găzduit pe Ion Creangă din vara anului 1872, după ce fusese răspopit. Scriitorul s-a mutat aici, în camera din dreapta, având-o ca vecină, în cealaltă cameră, pe Ecaterina (Tinca) Vartic, conform site-ului https://culturainiasi.ro.

 


Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO


Toate poveştile şi "Amintirile din copilărie" au fost scrise în Bojdeuca din Ţicău. În bucătărie se află cuptorul cu hornul asemănător celui de la casa părintească din Humuleşti, măsuţa de lemn cu trei picioare, cuptorul, o icoană pe care scriitorul o avea amintire de la mama sa, portretul Tincăi Vartic şi alte obiecte memoriale originale. În vara şi toamna anului 1876 Mihai Eminescu a locuit aici drept chiriaş al lui Creangă.

 


Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO


În camera de lucru se află masa de lucru, cu pagini scrise de Creangă, lampa, tocul, călimara, nisiperniţa, scrinul, biblioteca, portretul original pictat de V. Muşneţanu. Din cerdacul din spatele Bojdeucii Creangă şi Eminescu priveau dealurile Ciric şi Sorogari.

 


Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO


Clădirea care adăposteşte expoziţia documentară "Viaţa şi opera lui Creangă", biblioteca şi fondul documentar constituit la 15 aprilie 1918, ca şi amfiteatrul în aer liber (proiect realizat de arhitectul ieşean Virgiliu Onofrei) au fost construite în perioada 1984-1989 şi inaugurate la 11 iunie 1989, cu ocazia centenarului morţii genialului povestitor, precizează site-ul culturainiasi.ro.AGERPRES (Documentare - Marina Bădulescu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Adrian Dădârlat)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.