Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Nemulţumiţi că nu puteau minimaliza încercările comuniştilor de a acapara puterea, miniştrii naţional-ţărănişti şi naţional-liberali şi-au dat demisia din cel de-al doilea guvern condus de generalul Constantin Sănătescu (4 noiembrie-2 decembrie 1944). Primul guvern Sănătescu a fost constituit în urma evenimentelor din 23 august 1944.

În aceste condiţii, la 6 decembrie 1944 s-a format un nou guvern sub conducerea generalului Nicolae Rădescu, în care reprezentanţii comuniştilor şi-au păstrat poziţiile obţinute anterior. Dinu Brătianu declara într-un interviu acordat ziarului ''Semnalul'', că PNL va da sprijinul său guvernului în curs de alcătuire. Dar făcea precizarea că: ''un guvern, pentru a lucra util, trebuie să aibă un program de realizări minimale şi, pentru aceasta, este neapărat necesar ca cei care colaborează în acest guvern să pună interesele ţării deasupra intereselor de partid''. Regele Mihai a primit jurământul noului guvern prezidat de generalul Nicolae Rădescu, care deţinea şi portofoliul Ministerului de Interne, potrivit lucrării ''Instaurarea totalitarismului comunist în România'', Editura Cavallioti, Bucureşti, 1995.

Noul prim ministru a afirmat, în primele declaraţii făcute presei, că a acceptat preşedinţia Consiliului de Miniştri în anumite condiţii: respectarea de către cele patru partide componente ale coaliţiei a programului din guvernarea trecută, restabilirea disciplinei şi a ordinii în ţară, instaurarea unui ''armistiţiu în luptele dintre partide'', desfiinţarea ''gărzilor înarmate'' şi pregătirea alegerilor comunale.

La 16 ianuarie 1945, a avut loc întrevederea între primul ministru Nicolae Rădescu şi mareşalul sovietic R. Malinovski, în cadrul căreia a fost semnată convenţia de executare de către partea română a clauzelor Convenţiei de Armistiţiu (semnată la Moscova, la 12 septembrie 1944). România urma să livreze Uniunii Sovietice, până la 12 septembrie 1950, produse petroliere, cereale, vite, material lemnos, vase maritime şi fluviale, locomotive, vagoane, alte materiale de cale ferată, diverse maşini industriale, în valoare de 300 milioane dolari.

Credinţa că noul guvern va rezolva criza apărută în timpul guvernării Sănătescu, dintre pro comunişti şi cei cu vederi opuse, a fost spulberată în ianuarie 1945, când comuniştii au lăsat clar să se vadă intenţia lor de a submina coaliţia şi de a accede singuri la putere. La 20 ianuarie 1945, a fost promulgat Decretul-lege privind organizarea sindicatelor, precum şi decretele pentru urmărirea şi pedepsirea criminalilor de război şi a persoanelor ''răspunzătoare de dezastrul ţării''. Apoi, în perioada 26-30 ianuarie a avut loc, al Bucureşti, Congresul General al Sindicatelor Unite. În cadrul căruia a fost creată confederaţia Generală a Muncii, organ central al mişcării sindicale, controlat de comunişti, notează lucrarea ''Istoria României în date'' (Editura Enciclopedică, 2003).

În ianuarie 1945, au început agitaţii ale muncitorilor în toată ţara. Sub presiunea delegaţilor sovietici din Comisia Aliată de Control au fost dislocate noi unităţi militare sovietice la Ploieşti, Arad, Deva şi Petroşani. La 29 ianuarie 1945, Foreign Office-ul a trimis o notă Departamentului de Stat al SUA, cu privire la evenimentele din România şi la posibilitatea instalării unui guvern cu preponderenţă comunistă, semnalând campania de presă comunistă contra lui Iuliu Maniu şi a altor fruntaşi ţărănişti şi liberali, ''denunţaţi drept fascişti''.

 


Foto: (c) RADOR/ARHIVA ISTORICA AGERPRES


Nicolae Rădescu, general şi om politic român; prim-ministru al României (6 decembrie 1944 - 28 februarie 1945), întâlnire cu presa


La aceeaşi dată, presa comunistă publica programul de guvernare al Frontului Naţional Democrat (FND), care a declanşat campania de răsturnare din fruntea guvernului a generalului Nicolae Rădescu, de înlocuire prin forţă a prefecţilor şi primarilor cu elemente de încredere ale FND. Printre altele, în programul de guvernare se prevedea: ''stabilirea de schimburi comerciale regulate cu toate ţările democrate, în special cu URSS şi ţările vecine'', confiscarea ''proprietăţilor moşierilor de peste 50 ha'' şi crearea de ''centre de maşini agricole'' de stat (viitoarele SMT, ulterior IAS), înlăturarea elementelor ''fasciste, antonesciene şi sabotoare din fondul întreprinderilor publice şi particulare'', inclusiv din aparatul de stat, ''reorganizarea armatei în spirit democratic, eliminând şi elementele reacţionare şi fasciste şi întronând o ierarhie militară întemeiată pe principiul autorităţii morale şi al pregătirii profesionale a comandanţilor''. (''Instaurarea totalitarismului comunist în România'', Editura Cavallioti, Bucureşti, 1995)

La 10 februarie, Frontul Plugarilor a dat publicităţii un apel adresat ţăranilor pentru ''înfăptuirea reformei agrare şi formarea unui guvern FND''. Susţinând că guvernul Nicolae Rădescu se opunea unei reforme agrare, cu sprijinul miniştrilor PNŢ şi PNL, ţăranii erau îndemnaţi să constituie comitete săteşti şi să treacă imediat la acţiune în vederea împărţirii moşiilor. Apelul se încheia cu o chemare la ''luptă pentru înscăunarea unui guvern al FND''.

O întrunire publică a avut loc a doua zi, în sala cinematografului Aro, la care generalul Nicolae Rădescu a ţinut un discurs adresat naţiunii. După ce a răspuns acuzaţiilor aduse guvernului de presa controlată de comunişti, primul ministru a declarat: ''Aventurile politice trebuie să ia sfârşit. Vedem şi simţim, în tot momentul, ce a suferit ţara de pe urma politicii de aventură. Toţi cei ce sunt buni români şi cu o minte sănătoasă trebuie să se ridice cu putere, împotirva oricărei agitaţii, din orice parte ar veni. În ce mă priveşte, afirm din nou că, atâta timp cât frîiele guvernării vor fi în mâinile mele, voi apăra cu orice preţ liniştea şi ordinea în ţară, nu cu gândul de a asupri pe cineva, ci numai din convingerea, că este singura cale de urmat.'' Întrunirea a fost însoţită pe străzile din centrul capitalei de demonstraţii de sprijinire a guvernului, organizate de PNL şi PNŢ, şi contramanifestaţii puse la cale de comunişti.

În ciuda măsurilor luate de guvern pentru apărarea ordinii în stat, la 24 februarie 1945 au avut loc incidente în Bucureşti, Braşov, Caracal, Craiova şi în alte localităţi, incidente ce s-au soldat cu victime.

La 27 februarie 1945, a sosit la Bucureşti, Andrei I. Vîşinski, adjunctul ministrului de externe sovietic, care a cerut regelui Mihai ''demiterea imediată a guvernului Rădescu şi crearea unui guvern în care să intre reprezentanţii partidelor democratice şi persoane în afară de partide, care să se sprijine pe încrederea şi voinţa maselor poporului''. În replică, regele a declarat: ''Dacă îl demit trebuie să am alt guvern în loc. În situaţia actuală e greu de găsit o formulă potrivită. Numai prin alegeri se poate verifica şi şti voinţa poporului, or, în împrejurările acestea nu se pot face alegeri''.

La refuzul regelui, autorităţile sovietice a trecut la măsuri de intimidare: la Bucureşti au fost concentrate unităţi blindate, a fost dezarmat batalionul de gardă al Marelui Stat Major, radioul şi presa au trecut sub controlul sovieticilor. La 28 februarie 1945, generalul Nicolae Rădescu a prezentat demisia guvernului. În aceste condiţii, regele a acceptat formarea unui nou guvern.

Instaurat la 6 martie 1945, guvernul condus de dr. Petru Groza este considerat a fi primul guvern comunist aflat în fruntea ţării şi cel care a deschis calea dictaturii comuniste în România. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; redactor Arhiva foto: Elena Bălan; editor: Horia Plugaru, editor online: Ady Ivaşcu)

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.