COD GALBEN: 09-05-2025 ora 10 Intre 9 mai, ora 10 – 9 mai, ora 20Fenomene vizate se va semnala 9 mai, ora 10 – 9 mai, ora 20Fenomene vizate

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Alexandru Vaida-Voevod s-a născut la 27 februarie 1872, la Olpret (în prezent, comuna Bobâlna, judeţul Cluj), fiind descendent al unei vechi şi bogate familii româneşti, potrivit lucrării ''Guverne şi guvernanţi (1916-1938)'' (Ion Mamina, Ioan Scurtu, Editura Silex, Bucureşti, 1996).

A urmat cursurile şcolii primare la Cluj, după care a învăţat la gimnaziul săsesc din Bistriţa şi la cel românesc din Braşov. A studiat apoi la Viena, luându-şi doctoratul în medicină în 1899. În anii studenţiei a făcut parte din conducerea societăţii ''România Jună''.

Fruntaş al Partidului Naţional Român (PNR), Alexandru Vaida-Voevod s-a remarcat ca publicist şi orator. Începând din 1906 a fost deputat în parlamentul de la Budapesta, unde, la 18 octombrie 1918, a citit declaraţia Conferinţei naţionale a PNR de la Oradea, de despărţire a Transilvaniei de Ungaria. A făcut parte, totodată, din Consiliul Naţional Român Central (30 octombrie 1918).

Alexandru Vaida-Voevod, participant la Marea Adunare de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918, este cel care propune, în Sala Unirii, componenţa Marelui Sfat Naţional Român (250 de membri din care 200 să fie aleşi imediat), se menţionează în lucrarea ''Geniul greco-catolic românesc'' (Cristian Bădiliţă, Laura Stanciu, Editura Vremea, Bucureşti, 2019). ''Rostul acestei instituţii provizorii era de a conduce Transilvania autonomă. La 2 decembrie 1918, noua instituţie şi-a ales conducerea alcătuită din Alexandru Vaida-Voevod, episcopii Miron Cristea (ortodox) şi Iuliu Hossu (greco-catolic) şi Vasile Goldiş. Tot ei au compus delegaţia care a prezentat regelui Ferdinand şi guvernului României hotărârile de la Alba Iulia. Vaida-Voevod a fost ales membru în Consiliul Dirigent, rezervându-i-se funcţia de vice-preşedinte, dar şi de şef al ''Resortului de politică externă şi presă''. A colaborat îndeaproape cu Iuliu Maniu în timpul Conferinţei de Pace de la Paris (1919-1920). Pentru promovarea intereselor României a militat pe toate planurile, făcând apel la toate relaţiile sale internaţionale create până atunci'', se arată în aceeaşi lucrare.

Alexandru Vaida-Voevod a devenit deputat în 1919 şi a fost primul premier al României întregite. Astfel, el a fost preşedintele Consiliului de Miniştri şi ministru al Afacerilor Străine în perioada 1 decembrie 1919 - 13 martie 1920. După fuziunea din 1926 dintre Partidul Naţional Român şi Partidul Ţărănesc, a devenit vicepreşedinte al Partidului Naţional-Ţărănesc (PNŢ), iar mai târziu, între 6 mai - 21 noiembrie 1933 a fost preşedintele acestui partid. În urma unor divergenţe cu Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voevod a constituit, în februarie 1935, Frontul Românesc. Totodată, Alexandru Vaida-Voevod a sprijinit regimul de autoritate monarhică al regelui Carol al II-lea, potrivit lucrării ''Guverne şi guvernanţi (1916-1938)'' (Ion Mamina, Ioan Scurtu, Editura Silex, Bucureşti, 1996). A fost numit consilier regal la 30 martie 1938, iar la 23 ianuarie 1940 a devenit preşedinte al Frontului Renaşterii Naţionale.

A ocupat, de asemenea, funcţiile de ministru de Interne în perioadele 10 noiembrie 1928 - 7 iunie 1930 şi 13 iunie - 8 octombrie 1930, preşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru de Interne (6 iunie - 10 august 1932), preşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al Afacerilor Străine (11 august - 17 octombrie 1932), preşedinte al Consiliului de Miniştri (14 ianuarie - 9 noiembrie 1933).

După cedarea Transilvaniei de Nord, în vara anului 1940, Alexandru Vaida-Voevod s-a retras la Sibiu. După venirea la putere a comuniştilor şi-a petrecut ultimii ani din viaţă în regim de domiciliu obligatoriu în locuinţa sa din Sibiu. A murit la 19 martie 1950, la Sibiu. A fost înmormântat în cimitirul Bisericii Greco-Catolice ''Dintre Brazi'' din Sibiu.

La 29 noiembrie 2018, în cadrul programului de manifestări dedicate Centenarului Marii Uniri a fost dezvelit în Parcul Astra din Sibiu un bust al lui Alexandru Vaida-Voevod. În noiembrie 2018 a fost lansat albumul filatelic "Un secol de istorie - Făuritori ai Marii Uniri", în care sunt reunite imagini ale personalităţilor care au marcat identitatea românească. Albumul prezintă scurte biografii ale acestor personalităţi, între care se află şi Alexandru Vaida-Voevod. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Liviu Tatu, editor online: Gabriela Badea) 

 

*** Explicaţie fotografie din deschidere: Manifestări organizate de Ziua Naţională a României, la Alba Iulia, 1 decembrie 2014

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.