COD PORTOCALIU: 25-09-2020 ora 11 Intre 26 septembrie, ora 09:00 – 27 septembrie, ora 03:00Fenomene vizate se va semnala 26 septembrie, ora 09:00 – 27 septembrie, ora 03:00Fenomene vizate

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Ziua de 14 noiembrie este dedicată luptei pe plan internaţional împotriva diabetului zaharat. A fost marcată pentru prima oară la 14 noiembrie 1991, din iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a Federaţiei Internaţionale de Diabet (FID). A devenit zi oficială a Naţiunilor Unite în 2007 prin adoptarea Rezoluţiei 61/225 la 20 decembrie 2006.

Potrivit worlddiabetesday.org, tema pentru ediţia din 2019 a Zilei mondiale de luptă împotriva diabetului zaharat este "Familia şi diabetul". În acest fel se urmăreşte educarea publicului larg cu privire la simptomele diabetului, astfel încât cei apropiaţi de bolnav să le poată recunoaşte şi, drept consecinţă, să-l determine să se prezinte la medicul diabetolog. Conform FID, patru din cinci părinţi au dificultăţi în identificarea acestor simptome, iar unul din trei nu are nici cele mai elementare cunoştinţe în acest sens. Printre semnalele de alarmă care pot indica diabetul se numără senzaţia frecventă de sete, vederea înceţoşată, vindecarea cu dificultate a rănilor, urinarea frecventă şi abundentă, starea permanentă de oboseală şi chiar extenuare etc, arată viatacudiabet.ro.

Educarea populaţiei cu privire la simptomele diabetului este esenţială, având în vedere faptul că lăsată netratată, această boală poate avea complicaţii severe precum pierderea vederii, amputări sau boli grave de inimă.

Importanţa pe care familia o are în depistarea diabetului a fost subliniată de FID şi anul trecut, când sloganul zilei de 14 noiembrie a fost ''Diabetul priveşte fiecare familie". În 2017, tema Zilei mondiale de luptă împotriva diabetului zaharat a fost "Femeile şi diabetul - dreptul nostru la un viitor sănătos'', motivată de situaţia îngrijorătoare potrivit căreia peste 199 de milioane de femei la nivel mondial trăiesc cu această boală, estimându-se că până în anul 2040, cifra va ajunge la 313 milioane. Peste 2 milioane de femei îşi pierd viaţa, anual, din cauza acestei suferinţe.

În 2019, Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice a derulat, începând cu 18 ianuarie, un program de training intensiv menit să instruiască participanţii - medici rezidenţi şi specialişti în diabet, în vederea desfăşurării de cercetări ştiinţifice medicale de cel mai înalt nivel, în domeniul diabetului zaharat, al nutriţiei şi bolilor metabolice. Proiectul este integrat în platforma-program "Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli metabolice: o nouă perspectivă", care prevede la capitolul direcţii prioritare dezvoltarea cercetării ştiinţifice în domeniu.

La 22 mai 2019, a avut loc, la Sibiu, cel de-al 45-lea Congres Naţional al Societăţii Române de Diabet Nutriţie şi Boli Metabolice. Cu acest prilej, preşedintele Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, Romulus Timar a declarat că aproximativ 1,5 milioane de români au diabet, însă doar 900.000 urmează un tratament pentru această boală, ceea ce înseamnă că multe persoane fie nu ştiu că suferă de această afecţiune, fie nu îşi administrează tratamentul. Totodată, în România peste două milioane de persoane au pre-diabet.

"În Europa se estimează că în următorii 15-25 de ani, creşterea va fi undeva în jurul valorii de 30%, la nivel mondial se estimează în jurul valorii de 50%. Sigur şi la noi ar fi o creştere explozivă dacă s-ar face o depistare activă a diabetului. Sunt convins că la fiecare caz cu diabet cunoscut există un caz care are diabet zaharat, nu urmează tratament sau poate nu ştie că îl are. Prevalenţa este în jurul valorii de 11%", a explicat dr. Romulus Timar.

Între zilele de 2 şi 6 decembrie 2019, este programat, la Busan, Republica Coreea, cel de-al 45-lea Congres al FID.

Conform FID, la nivel mondial peste 425 milioane de persoane trăiesc cu diabet zaharat, număr ce se estimează că va ajunge la 629 milioane până în 2045. Cele mai multe dintre aceste cazuri sunt reprezentate de diabetul de tip 2, care este în mare măsură prevenit prin activitatea fizică regulată, o dietă sănătoasă şi echilibrată şi promovarea unui mediu sănătos de viaţă. Familia joacă un rol cheie în prevenţie prin oferirea educaţiei, a resurselor şi mediului pentru un stil de viaţă sănătos.

În România, există o îndelungată tradiţie dedicată cercetării şi tratării diabetului zaharat. În 1921, profesorul Nicolae Paulescu a descoperit insulina. Savantul român a demonstrat eficienţa acestei substanţe în reducerea hiperglicemiei şi a folosit insulina în tratarea diabetului. Descoperirea sa, injecţia cu insulină, a salvat milioane de vieţi.

Conform site-ului Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, http://www.societate-diabet.ro/, în 1934 au fost înfiinţate, la Spitalul Colţea, două saloane de diabet în clinica profesorului Ioan Nanu Muscel. În anul 1939, profesorul Ioan Pavel a iniţiat ''Registrul de Diabet'', pentru ca în 1942 să se înfiinţeze la Spitalul Colţea Centrul Antidiabetic, al treilea din Europa. Doi ani mai târziu, Ioan Pavel a publicat monografia ''Le Diabete'', prima de acest gen din ţară şi printre puţinele publicate în lume. Pentru această lucrare a fost distins, în 1946, cu premiul Academiei de Ştiinţă de la Paris. În 1949, profesorul Pavel creează o clinică de nutriţie şi dietetică ce se transformă, ulterior, în clinica de diabet. Centrul antidiabetic se mută de la Spitalul Colţea, la Spitalul Cantacuzino.

Societatea Română de Diabet, Nutriţie, Boli Metabolice a fost fondată în 1957. Anul 1967 înseamnă înfiinţarea specialităţii de diabet, nutriţie şi boli metabolice în România, care, în 1970, se regăseşte ca specialitate independentă în nomenclatorul de specialităţi al MS. Prima serie de specialişti îşi începe activitatea în 1976.

Conform Dicţionarului explicativ al limbii române, diabetul este numele dat mai multor boli metabolice şi endocrine.

Cele două tipuri de diabet zaharat sunt tipul 1, caracterizat de lipsa totală a insulinei din organism, şi tipul 2, caracterizat prin prezenţa unei cantităţi mai mari de insulină decât la omul normal, dar pe care organismul nu o poate folosi din diverse motive sau printr-o cantitate mai mică faţă de normal, fără însă a lipsi cu desăvârşire. La rândul său, insulina este un hormon secretat de pancreas, care reglează metabolismul glucidelor, lipidelor, protidelor şi mineralelor din organism. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Marina Bădulescu, editor online: Daniela Juncu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.