COD GALBEN: 16-05-2025 ora 10 Intre 16 mai, ora 10 – 17 mai, ora 08Fenomene vizate se va semnala 16 mai, ora 10 – 17 mai, ora 08Fenomene vizate

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

În 2019, fenomenul astronomic echinocţiul de toamnă are loc la 23 septembrie în emisfera nordică. Reprezintă momentul în care Soarele în mişcarea sa aparentă anuală trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. În această zi, în emisfera australă începe primăvara.

Singurele excepţii le întâlnim în regiunile polare. În zona Polului Nord începe lunga noapte polară, iar în cea a Polului Sud, Soarele va sta deasupra orizontului timp de 6 luni, până la momentul echinocţiului de primăvară.

La latitudinile ţării noastre, în zilele din preajma acestei date, Soarele va culmina la amiază la o înălţime medie de 45°, ceea ce reprezintă jumătatea distanţei unghiulare dintre zenit şi orizont. Echinocţiul de toamnă se produce la ora 10 şi 50 de minute (timp legal românesc), potrivit site-ului www.astro-urseanu.ro.

De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. De când a fost alcătuit calendarul gregorian (1582), echinocţiul de toamnă s-a produs la 21, 22, 23 sau 24 septembrie, mai des însă la 22 sau 23 septembrie.

După producerea acestui fenomen astronomic, orele de lumină vor începe să scadă, până la solstiţiul de iarnă, din 21 decembrie, când partea din zi iluminată de soare va fi cea mai scurtă şi vom avea "noaptea cea mai lungă".

Cele două puncte de pe ecliptică în care se află Soarele în momentul echinocţiului se numesc puncte echinocţiale, fiind denumite punctul vernal şi, respectiv, punctul autumnal.

Astfel, există două fenomene: echinocţiul de primăvară şi echinocţiul de toamnă. Denumirea populară a fenomenului astronomic este "Târ Înainte", respectiv "Târ Înapoi" (potrivit volumului ''Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român'', de Ion Ghinoiu, 2000).

Cuvântul "echinocţiu" derivă din cuvântul francez "équinoxe" care, la rândul lui, provine din latinescul "aequinoctium", format din "aequus" - "egal" şi "nox"/"noctis" - "noapte". AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.