Ziua europeană a comemorării victimelor regimurilor totalitare este marcată anual la 23 august, pentru a păstra vie amintirea milioanelor de persoane care au fost victime ale regimurilor totalitare.
Data de 23 august are o valoare simbolică şi a fost aleasă pentru a aminti de Pactul Ribbentrop-Molotov, semnat în 1939, document care a avut drept consecinţe izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial precum şi deportarea, torturarea şi asasinarea a zeci de milioane de persoane aflate sub regimuri totalitare. Deşi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial a marcat înfrângerea regimului nazist, pentru mai multe popoare europene suferinţele au continuat, sub alte regimuri totalitare, potrivit https://ec.europa.eu.
În acest an, manifestările ce marchează Ziua europeană a comemorării victimelor regimurilor totalitare au loc la Varşovia, în perioada 23-24 august, după cum menţionează Reţeaua Europeană Memorie şi Solidaritate (REMS), pe site-ul său https://enrs.eu/august23.
Având în vedere faptul că în 2019, se împlinesc 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, Reţeaua Europeană Memorie şi Solidaritate şi Muzeul dedicat celui de-al Doilea Război Mondial organizează la Gdansk, conferinţa academică "Pact pentru Război. Înţelegerea secretă Hitler-Stalin 23 August 1939 din perspectiva celor 80 de ani de la declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial", notează https://enrs.eu/august23. Printre participanţi se numără istorici şi experţi ai instituţiilor muzeale din SUA, Marea Britanie, Polonia, Germania, Lituania, Letonia, Estonia, Finlanda, România, Republica Moldova şi Ucraina.
Ziua europeană a comemorării victimelor regimurilor totalitare a fost marcată oficial, pentru prima dată, în 2011, la Varşovia, în Polonia. Cu acest prilej, a fost adoptată şi Declaraţia de la Varşovia, prin care statele s-au angajat să amintească mereu despre consecinţele devastatoare ale regimurilor totalitare.
În 2008, Parlamentul European a declarat ca această zi să fie amintită drept "Ziua europeană a comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare şi autoritare, pentru a fi marcată cu demnitate şi imparţialitate", potrivit europeanmemories.net. În rezoluţia Parlamentului European, se aminteşte faptul că, în secolul XX, ţările Europei s-au confruntat cu două regimuri totalitariste - nazist şi stalinist, în timpul cărora au avut loc genocide, s-au încălcat drepturile şi libertăţile omului, au fost săvârşite crime de război şi crime împotriva umanităţii. Membrii Parlamentului European au subliniat cu acest prilej că o înţelegere comună a trecutului este necesară pentru construirea viitorului comun.
REMS este o reţea internaţională, cu peste 360 de parteneri, al cărei scop îl constituie cercetarea, documentarea şi popularizarea cunoştinţelor despre istoria Europei în secolul al XX-lea, punându-se accent mai cu seamă pe prezentarea perioadei dictaturilor, a războaielor şi a revoltelor sociale împotriva lipsei de libertate. În acest sens organizează proiecte diverse: conferinţe, workshopuri, vizite de studiu, expoziţii şi publicaţii, potrivit site-ului său. Obiectivul este de a susţine dezvoltarea unei culturi comune a memoriei europene. Statele membre sunt: Germania, Polonia, Slovacia, Ungaria şi România. Cercetători şi oameni politici din aceste ţări fac parte din conducerea REMS.
În 2013, Reţeaua Europeană Memorie şi Solidaritate s-a implicat în manifestările comemorative ale zilei şi a lansat o insignă specială pentru a păstra memoria victimelor deportărilor în masă şi a exterminărilor.
România s-a alăturat activităţii Reţelei Europene Memorie şi Solidaritate în 2014, potrivit www.iiccr.ro. Aderarea României la activităţile reţelei a reprezentat un pas major în ceea ce priveşte istoria iniţiativei REMS, fiind prima extindere a sferei de acţiune. AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Daniela Juncu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
© 2025 Agenția Națională de Presă AGERPRES
Conținutul acestui site este proprietatea Agenției Naționale de Presă AGERPRES. Este interzisă republicarea sau redistribuirea conținutului fără menționarea sursei.
Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.
Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:
Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.