Octavian Ursulescu este unul dintre cei mai cunoscuţi prezentatori de spectacole, festivaluri, concursuri de frumuseţe ori de dans sportiv, emisiuni de televiziune şi de radio din ţara noastră. A fost corespondent pentru România al prestigioaselor publicaţii internaţionale Billboard (SUA), Music Week (Marea Britanie), Melodie (Cehoslovacia), Jazz Journal International (Anglia), Jazz Forum. A luat parte la zeci de festivaluri internaţionale, a prezentat concertele susţinute în România de mari vedete internaţionale ca Julio Iglesias, Suzi Quatro, Al Bano şi Romina Power, Sandra, Toto Cutugno, Samantha Fox, Boney M şi mulţi alţii. Este multi-medaliat la Jocurile sportive mondiale ale mass-media (Belgia, Grecia, Canada, Turcia). Turneele prin ţară, festivalurile prezentate, amintiri legate de unii dintre cei mai mari artişti români sau străini sunt câteva dintre subiectele discutate cu Tavi Ursulescu într-un interviu în care a rememorat momente din bogata sa activitate, suprinse în fotografiile din Arhiva AGERPRES.

AGERPRES: La mulţi ani, Tavi, şi bine ai venit la noi! Se apropie ziua ta de naştere şi ne-am gândit să-ţi facem un altfel de cadou, să-ţi arătăm nişte fotografii din arhiva AGERPRES şi să le comentăm împreună.
Octavian Ursulescu: Mulţumesc frumos, să ştii că nici eu nu am venit la voi cu mâna goală. Când am aflat că interviul nostru se bazează pe fotografii, am adus şi eu câteva.

AGERPRES: Oamenii te cunosc de ani buni din postura de prezentator de festivaluri, concursuri de Miss, concursuri de dans sportiv, evenimente muzicale. Prima fotografie pe care ţi-o arăt este de la un astfel de festival, mai precis de la Mamaia, din 1995.
Octavian Ursulescu: Ia uite ce poze aveţi voi! E o surpriză plăcută... Aici eram împreună cu Elena Cârstea. Cred că mai am costumul cu care eram îmbrăcat aici şi încă îmi vine (râde - n.r.). În 1995 a fost antepenultimul festival de la Mamaia pe care l-am prezentat. Ultimul a fost în 1997, când mi-a fost colegă de prezentare Monica Anghel. În 1995 cred că am prezentat festivalul de la Mamaia cu Alina Chivulescu şi cu Irina Radu, nu mai ştiu sigur... Elena intra în scenă, iar după cum ţine mâna în sus, ca o învingătoare, e posibil să fi fost un bis sau un recital al ei. Menţin legătura cu Elena şi de când trăieşte în America. Am lansat acum câţiva ani o carte despre Titus Munteanu, "Un lord al micului ecran", unde am rugat-o şi pe Elena să-mi spună câteva cuvinte despre el, pentru că ea, ca mulţi alţi artişti, a fost lansată de Titus.

 

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

---

AGERPRES: În fotografia următoare, care e din 1998, eşti la o lansare a unui album al lui Marius Ţeicu - "Succese". În jurul lui sunt artişti care cântau piesele de pe album, dar eşti şi tu.
Octavian Ursulescu: Uite, aici în stânga e Mihai Constantinescu. Îi dorim multă sănătate lui Mihai! Lângă el e Silvia Dumitrescu, apoi Ioana Bogdan, realizator de emisiuni de televiziune, Oana Sîrbu şi eu. Ce interesant, e o fotografie alb-negru! Şi la fel de interesant e că Marius Ţeicu revine în preocupările mele de lansări discografice, chiar şi anul acesta a lansat albume. Lansarea din 1998 a avut loc la magazinul Muzica, dar şi următoarele sale lansări de albume tot acolo s-au petrecut.

 

Foto: (c) MIHAI TAPLIGA / ARHIVA ISTORICĂ AGERPRES

---

AGERPRES: Urmează o fotografie din 2003, de la Festivalul cântecului de dragoste.
Octavian Ursulescu: Au fost câteva ediţii ale acestui concurs iniţiat de Marina Almăşan, la TVR. N-am înţeles de ce TVR nu a continuat iniţiativa asta, era un concurs foarte urmărit de publicul iubitor de muzică. Probabil aici eram la conferinţa de presă, nu la prezentare, pentru că atunci când prezentam eram îmbrăcat mai elegant (râde - n.r.).

AGERPRES: Ia uite ce fotografie avem, din 2003!
Octavian Ursulescu: Eu cu Tiger One! Nici nu mai ştiu ce s-o fi întâmplat cu el. A fost în ţara noastră, a filmat şi un videoclip cu Andra. Aici eram la inaugurarea unui salon de înfrumuseţare, fusesem invitat la deschidere.

 

Foto: (c) RAZVAN CHIRITA / AGERPRES FOTO

---

AGERPRES: Să ştii că avem multe fotografii de la festivităţi organizate la Palatul Cantacuzino, cu precădere de la decernarea premiilor Actualitatea Muzicală. Iată una dintre ele, din 2005.
Octavian Ursulescu: Iar AGERPRES nu lipseşte niciodată de la aceste festivităţi, vă mulţumesc în numele colegilor mei. Aici, în mijloc, e Noni Răzvan Ene, el era atunci în plină perioadă de glorie, în acea vreme s-a ocupat mult de el regretatul compozitor Cornel Fugaru, care i-a scris piese, l-a dus la festivaluri internaţionale. Şi mai e în poză colegul meu de redacţie, prof. univ. dr. Mihai Cosma. Noi îi ridicasem microfonul lui Noni, pentru că atunci era micuţ, era copil. Acum e un student talentat.

AGERPRES: O fotografie în care eşti cu Gheorghe Turda şi cu Elisabeta Lipă.
Octavian Ursulescu: Îmi amintesc, eram la inaugurarea unui salon medical. Elisabeta Lipă e un nume mare al sportului românesc şi o foarte bună prietenă, iar cu Gheorghe Turda am fost de multe ori pe scenă, eu - bineînţeles - în calitate de prezentator.

 

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

---

AGERPRES: În următoarea fotografie eşti alături de mai mulţi domni.
Octavian Ursulescu: Sunt cu Benone Sinulescu - "puştiul" de 80 de ani, Mihai Mitoşeru şi Radu Ille. Cred că era tot un eveniment la care eram invitaţi.

AGERPRES: După fotografia cu domni, vine una cu fete.
Octavian Ursulescu: Ei, şi ce fete! Frumoasa Mihaela Tudor, o brunetă care a câştigat şi titlul internaţional de la concursul de frumuseţe, iar Ilinca Vandici, cunoscută acum ca om de televiziune, originară din localitatea Aleşd, judeţul Bihor, tot aşa s-a lansat, la un concurs de Miss, la Bucureşti. A câştigat concursul şi uite că încet-încet a făcut carieră în televiziune.

AGERPRES: O poză cu Fuego, la o lansare de album.
Octavian Ursulescu: Exact, "Casa părintească nu se vinde". E o piesă a compozitorului şi interpretului basarabean Mihai Ciobanu, pe care Fuego a transformat-o într-un mare şlagăr la noi. Eu sunt foarte apropiat de Fuego - Paul Surugiu - pentru că îi apreciez reverenţa perpetuă pe care o face marii muzici uşoare româneşti. El are spectacole în care cinsteşte toţi marii compozitori - "Gramofonul cu amintiri", "Tu eşti primăvara mea", a avut un spectacol închinat lui Dan Spătaru, spectacolele lui sunt un omagiu pe care un artist de 43 de ani îl aduce înaintaşilor din muzică. Mai rar aşa ceva. Şi Fuego are o voce remarcabilă.

AGERPRES: În 2007, erai la inaugurarea unui eveniment legat de motociclete...
Octavian Ursulescu: Da, aici sunt cu Gabi Balint, fost mare fotbalist, şi cu Adrian Fetecău de la Radio. El a fost liderul grupului umoristic Vouă. Gabi Balint a fost şi a rămas un motociclist pasionat, uite-i şi emblema de pe mânecă! Are şi o motocicletă senzaţională, o marcă celebră...

AGERPRES: Tot în 2007, împreună cu Cristian Ţopescu...
Octavian Ursulescu: Of, regretatul meu prieten Cristian Ţopescu. Vreau să vă spun că de ziua mea mă suna dis-de-dimineaţă. Nu-mi trimitea mesaj, mă suna. E o chestie pe care am apreciat-o, era un om de o mare delicateţe şi generozitate. Ne-am întâlnit la multe evenimente, Cristian Ţopescu a fost un om extraordinar, un inegalabil jurnalist sportiv şi comentator sportiv.

 

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

---

AGERPRES: Aici eşti alături de trei artişti, în 2007.
Octavian Ursulescu: Eram la inaugurarea Casei Bucur, undeva pe la Piaţa Socului, pe malul unui lac. În fotografie mai sunt Cornelia Catanga, Aurel Pădureanu şi Mirabela Dauer. Ei au făcut parte din suita programului artistic de inaugurare, mi-aduc aminte că a cântat şi marele artist Nicolae Niţescu - acum el nu mai e printre noi, a fost un spectacol nostalgic şi foarte frumos.

AGERPRES: Două fotografii de la acelaşi eveniment...
Octavian Ursulescu: În prima sunt cu Dinu Maxer şi soţia lui Deea, cu Crina Matei, actriţă şi cântăreaţă. În a doua, tot cu Crina şi cu Florentina Opriş.

 

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

---

AGERPRES: Uite şi o fotografie în care eşti în postură de sportiv, alergai la un cros.
Octavian Ursulescu: Da, am fost de multe ori în ipostază sportivă, am participat la olimpiadele mass-media - în Canada, în Grecia, în Turcia, în Belgia - am câştigat o mulţime de medalii. Aici sunt la Crosul "Burta jos!". Chiar dacă nu eram aşa de burtoşi nici eu, nici tizul meu Octavian Bellu, care îmi e vecin şi prieten, am alergat împreună pentru a-i convinge pe toţi să fie la fel de supli ca noi! (râde - n.r.)

 

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

---

AGERPRES: O fotografie cu tine pe scenă, alături de maestrul Jolt Kerestely şi de Angela Similea, în 2009.
Octavian Ursulescu: A fost un spectacol magnific la Sala Palatului, organizat de Alexandru Mihu - Bebe, cum îi spunem noi, soţul Mariei Dragomiroiu. El a organizat atunci, la scurt timp, două astfel de spectacole omagiale - unul pentru Mihai Constantinescu, altul pentru Jolt Kerestely, care în 2009 împlinea 75 de ani. Angela n-a cântat, dar a venit şi i-a oferit un trofeu foarte frumos. Ea a lansat şi a cântat ani la rând câteva piese foarte frumoase ale lui Jolt, una dintre ele este binecunoscuta "Noapte, fată cu cercei de smoală", un mare şlagăr. La acest spectacol a fost o paradă a vedetelor, au venit toţi cântăreţii cărora Jolt le-a compus melodii de-a lungul anilor.

 

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

---

AGERPRES: Pe Angela Similea ai prezentat-o de foarte multe ori la Mamaia...
Octavian Ursulescu: Aşa e, şi de cele mai multe ori ea a primit premii sau trofeul festivalului. Am fost cu ea şi cu formaţia Savoy în foarte multe turnee. Băieţii de la Savoy o numeau "Regina". Am străbătut cu ei ţara în lung şi în lat, cântau în oraşe, în comune... Pe stadioane, în case de cultură ori în căminul cultural... Exista atunci ansamblul UTC, care avea un autocar modern, instalaţie de sunet şi de lumini performantă, de procurarea cărora se ocupase chiar Nicu Ceauşescu. Alături de Savoy cântau Angela, Mirabela, Marina Voica, Cornel Constantiniu, Dan Spătaru, Corina Chiriac, uneori aveam trei spectacole pe zi, eu le prezentam. Amintirile cele mai dragi sunt cele de după spectacole, pe vremea aia restaurantele se închideau la ora 22, nu găseai mâncare, nu găseai bere, nu găseai vin, dar aduceam fiecare ceva de acasă. Aveam ness, celebrul "fierbător" cu care încălzeam apă în cană sau ibric, aveam o brânză, o ceapă... În unele comune erau centrele Universalcoop, care puteau exporta produse tradiţionale - rogojini, coşuri din răchită, diferite obiecte de artizanat - şi astfel puteau să şi importe produse. Acolo am văzut ţigări, cafea, băuturi care erau rarităţi la vremea aia. Ne adunam într-o cameră, Marian Nistor lua chitara, cânta, compunea, erau ca nişte şezători cu muzică. Aşa au prins contur unele piese foarte frumoase. Am fost câţiva ani şi în turneu pe litoral, cu Maria Dragomiroiu, cu Mădălina Manole, cu Stela Popescu şi cu Arşinel. Erau nişte spectacole extraordinare! Acum pe litoral nu mai sunt spectacole curate, sunt nişte struţo-cămile, cu genuri muzicale amestecate. Nu mai sunt nici teatre de vară pe litoral, cele mai multe sunt în paragină! Iar ceea ce se întâmplă cu teatrul de vară din Mamaia e o crimă, acolo e leagănul muzicii uşoare româneşti. Mare păcat... Sunt lucruri care dor. Atunci, "băteam" litoralul vara, aveam în aceeaşi zi spectacol în trei staţiuni - iar eu începeam să prezint la Mangalia, mă urcam în maşină, intram pe la jumătatea spectacolului să prezint în Eforie, apoi iar mă urcam în maşină şi încheiam prezentarea spectacolului la Mamaia. La vremea aceea teatrele de vară erau pline. Astea sunt amintirile frumoase, relaţia cu publicul, cu artiştii.

AGERPRES: O fotografie cu Alexandru Arşinel.
Octavian Ursulescu: Iar în spatele nostru sunt o mulţime de foşti mari handbalişti. Era o gală în care au fost premiaţi foştii campioni mondiali din urmă cu 15-20 de ani, au venit toţi marii campioni ai handbalului - Gruia (Gheorghe - n.r.), Stângă (Vasile - n.r.), Gaţu (Cristian - n.r.), iar Sandu Arşinel e un mare mare iubitor al sportului şi suporter al echipei Steaua, în mod special. Poza e de la Sala Floreasca, unde eu am jucat de multe ori baschet cu ani înainte, acum am înţeles că e cam scoasă din uz sala, nu se mai întâmplă nimic acolo.

AGERPRES: Din nou o fotografie de la premiile Actualitatea Muzicală, cu Marina Voica, în 2009.
Octavian Ursulescu: Marina Voica este cântăreaţa care a luat cele mai multe premii la noi, la revista Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, cred că a luat trofeul de trei ori. Având în vedere că revista are 30 de ani vechime, premiile au fost eşalonate - fie pentru spectacole deosebite, fie un disc de autor, fie pentru cariera ei excepţională. Să nu uităm, Marina Voica are 82 de ani!

 

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

---

AGERPRES: Aici erai la un eveniment unde violonistul Alexandru Tomescu a câştigat un premiu.
Octavian Ursulescu: E vorba despre Galele România 2000, unde se acordau premiile cotidianului "Ultima oră". Iată-i şi pe regretatul Ion Marin, preşedintele Fundaţiei România 2000, şi pe Florea Dumitrescu, marele economist care a fost şi ambasador în China pe vremuri. Aveau loc an de an aceste gale, îmi amintesc că trofeul era foarte frumos, cu conturul României, şi răsplătea o mulţime de personalităţi ale ţării. După ce s-a prăpădit Ion Marin (2016 - n.r.), văduva lui, Teodora Marin a mai făcut o gală, dar apoi evenimentul nu a mai fost organizat. Ion Marin a fost un mare gazetar şi un scriitor excepţional.

AGERPRES: Tot de la premiile Actualitatea Muzicală, în 2010, cu Vasile Şeicaru.
Octavian Ursulescu: A fost ziua lui recent, pe 10 iulie! Face parte şi el din galeria Racilor care sunt artişti, chiar şi eu sunt Rac. De fapt, e o zodie "îngrozitor" de artistică! Pot spune că "floarea muzicii româneşti" e născută în această zodie: Angela Similea, Mirabela Dauer, Margareta Pâslaru, Anastasia Lazariuc, Maria Dragomiroiu, Daniel Iordăchoiaie, Pepe, Vasile Şeicaru, Dorin Anastasiu, regretata Mădălina Manole... Repet, Racii sunt o zodie artistică. Margareta (Pâslaru - n.r.), când mă felicită de ziua mea, spune: "Să trăiască răcuşorii!".

 

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

---

AGERPRES: O poză din 2011, eşti alături de alt mare compozitor - Marcel Dragomir.
Octavian Ursulescu: Poza e tot din Aula Palatului Cantacuzino, la Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor. L-am premiat atunci pe Marcel Dragomir pentru cariera lui excepţională, n-aveam de unde să ştim că peste câţiva ani ne vom despărţi de el. Era un melodist extraordinar. Şi dacă facem legătura dintre el şi Angela Similea, despre care am vorbit mai devreme, să nu uităm că piesa "Să mori de dragoste rănită" a fost declarată, la graniţa dintre milenii, printr-un "referendum" al publicului, melodia secolului XX, care a beneficiat de versurile unui poet extraordinar al cântecului, şi el dispărut astăzi, Aurel Storin. Deci, iată cum aceste fotografii, această arhivă a AGERPRES este importantă şi prin faptul că reţine - pe film, pe hârtie - chipuri ale unor oameni care au însemnat foarte mult în muzică.

AGERPRES: Ca şi Marius Ţeicu, despre care discutam mai devreme, Marcel Dragomir a fost o "fabrică" de şlagăre.
Octavian Ursulescu: O "fabrică" mare, uriaşă! Astăzi, în continuare, la festivalurile pe care le prezint - la Brăila, la Amara - tinerii solişti cântă melodiile lui şi ale compozitorilor de altădată, ceea ce dovedeşte că melodiile acestea nu s-au demonetizat, n-au căzut în uitare şi tot la acest filon melodic extraordinar reacţionează şi apelează tinerii. Nu prea îi aud să cânte, în festivaluri, melodii din repertoriul - care mi pare foarte sărac - din ziua de azi.

AGERPRES: Din nou o poză de la Palatul Cantacuzino, tu şi Horia Moculescu.
Octavian Ursulescu: Cred că l-am premiat atunci pentru emisiunea sa, care din păcate azi nu se mai difuzează, "Atenţie, se cântă!", de la TVR, pe care o prezenta împreună cu Alexandra Velniciuc - frumoasa mea parteneră de scenă din atâta festivaluri. Horia, la rândul lui, a trecut de 80 de ani dar e la fel de tonic. Ne vom revedea la Amara la începutul lunii august, el este preşedintele juriului de la acest festival. Mă bucur că şi anul acesta voi fi la festivalul Amara, este a 52-a ediţie, prima a fost în august '68. Ştii ce a fost în august '68, cu Cehoslovacia! Dar uite că atunci s-a născut festivalul care nu a fost întrerupt niciodată până în ziua de azi! La ediţia cu numărul 50 am lansat şi o carte acolo, cu fotografii, cu palmaresul festivalului. Şi tot a 52-a ediţie a altui festival va fi în toamnă la Târgovişte, tot neîntrerupt - "Crizantema de aur". La Amara am prezentat de cel puţin 20 de ori, la "Crizantemă" - de vreo cinci ani. Am mai prezentat şi festivalul "Dan Spătaru" de la Medgidia, mie-mi pare rău că de vreo doi ani nu se mai organizează.

AGERPRES: Urmează mai multe fotografii de la acelaşi eveniment, din 2014 - Gala Stele Româneşti. Prima este cu tine şi cu Gabriela Szabo.
Octavian Ursulescu: Da, ştiu evenimentul. Gabi cred că atunci era ministru al Sporturilor, e o fată extraordinară. Şi e singurul sportiv de talie importantă care îmi răspunde de fiecare dată la sms-uri. Imediat după ce îi scriu, de ziua ei, "La mulţi ani, Gabi!", îmi răspunde "Mulţumesc mult". Alţii n-o fac, poate sunt mai ocupaţi ori uită. Iar Gala unde a fost făcută fotografia era dedicată lui Ivan Patzaichin, alt prieten bun al meu.

AGERPRES: Încă una...
Octavian Ursulescu: Aici sunt cu Mihai Pocorschi, cu Aurelian Temişan iar cu spatele este designerul Liza Panait. A fost o gală superbă, cu multe personalităţi. Ceea ce mi se pare normal, pentru că Ivan este nu doar un sportiv extraordinar, ci şi un om foarte iubit.

AGERPRES: Aici, la acelaşi eveniment, eşti cu Aurelian Temişan.
Octavian Ursulescu: Vreau să amintesc ceva important. Temişan a organizat în decembrie 2018 şi martie 2019, pe scena Teatrului Naţional, două spectacole închinate lui Aurelian Andreescu. Iată, deci, alt interpret care n-a uitat ce voci extraordinare au fost înaintea lui. Să nu se supere, dar le-aş recomanda celor care fac acest gen de spectacole să folosească un cuvânt românesc - "omagiu" - în loc de "tribut". Tribut e cu totul altceva, nu e un cuvânt românesc, noi plăteam tribut turcilor, odată, demult! Sunt tot felul de cuvinte pe care noi le-am preluat greşit din limba engleză - "tribut", "aplicat", nu mai vorbesc despre cuvântul "locaţie"!

AGERPRES: Uite şi o poză de grup de la acelaşi eveniment!
Octavian Ursulescu: Ia să vedem! Da... Ivan Patzaichin e un mare iubitor de rock, de-aia sunt atâţia artişti din muzica rock în jurul lui - Mihai Pocorschi, Eugen Mihăescu, Teo Boar - chitaristul de la Pacifica. Ivan era bun prieten şi cu Gyuri Pascu. La Tulcea, când organizează festivalul acela cu canotci (Rowmania - n.r.), mereu cheamă artişti rock să cânte pe faleză. Sper să revină Ivan cu canotcile pe Dâmboviţa!

AGERPRES: Aici eşti tu cu Ivan.
Octavian Ursulescu: Doamne, câte amintiri am cu el şi de la Snagov! Am fost acolo când era antrenorul lotului naţional şi olimpic, l-am văzut şi la lucru, nu numai acasă, ne-am întâlnit de multe ori şi în Deltă - şi la Sulina, şi la Mila 23, unde a fost organizat un spectacol cu ocazia zilelor satului Mila 23. Satul Mila 23, ca şi satul Caraorman, ţin de comuna Crişan. Îl ştiu şi pe primarul de acolo, Ilie Munteanu. Îmi pare rău că nu apare în fotografii şi Georgiana, soţia lui Ivan, care e o femeie minunată!

 

Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

---

AGERPRES: O fotografie de la Palatul Cantacuzino, cu Jolt Kerestely.
Octavian Ursulescu: Aici a luat premiul "O viaţă închinată cântecului". El a zis "Cam târziu vine premiul ăsta". Uite că nu e târziu, poza e din 2014, atunci Jolt avea 80 de ani, iar de curând l-am sărbătorit la Cercul Militar Naţional la împlinirea a 85 de ani. Sunt sigur că o să-l sărbătorim şi la 90, pentru că el e un tip sportiv, merge pe bicicletă, trece gardul la Dinamo şi se duce la bazin, la 6 dimineaţa înoată, Jolt locuieşte lângă stadion.

AGERPRES: În 2016, erai la o lansare de album a Corinei Chiriac.
Octavian Ursulescu: Aha! Începem să ne apropiem de vremurile actuale. La Magazinul Muzica s-au "mutat" lansările casei de discuri Eurostar, eu colaborez cu ei la evenimente, pentru că lansează mereu discuri consacrate marilor vedete, generaţiei de aur a muzicii uşoare româneşti. Aici sunt cu Aurel Moga, cu textierul şi cântăreţul Marian Stere de la RRI, cu Stela Enache, cu Silvia Dumitrescu şi cu Corina. La toamnă, când va împlini 70 de ani, o s-o sărbătorim şi pe Corina la Cercul Militar Naţional.

 

Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

---

AGERPRES: Avem o fotografie din 2017 în care eşti împreună cu o doamnă regizor care şi-a închinat viaţa filmelor pentru copii.
Octavian Ursulescu: Doamna Elisabeta Bostan! Acest festival a fost organizat de un fost fotograf de la Jurnalul Naţional, Gabi Boholţ, care ulterior a terminat regia la Universitatea Hyperion, acum este şi regizor. L-am întâlnit câţiva ani la rând la Zlatna, judeţul Alba, organizând un festival internaţional de film etnografic - FIFE. A fost invitată şi doamna Elisabeta Bostan, care a prezentat câteva dintre filmele sale, îmi aduc aminte în primul rând de "Fram, ursul polar" pe care l-a comentat împreună cu copiii. Aici, însă, dumneaei s-a întâlnit cu mulţi copii la un cinematograf care pe vremuri se numea "Moşilor". Sala era plină de copii şi m-am gândit că a venit această mare doamnă, care are o vârstă, să-i întâlnească pe copii, dar nu au venit alţi invitaţi, mult mai tineri, legaţi de filmele pentru copii. Păcat!

AGERPRES: Ajungem la o fotografie din primăvara acestui an, făcută cu prilejul lansării unor albume semnate de Marius Ţeicu. Două cu melodii interpretate de Angela Similea, două cu melodii interpretate de mulţi artişti.
Octavian Ursulescu: Exact. Cele două albume cântate de Angela se numesc "Trăiesc" şi "Să ne reamintim", iar albumul în două volume, pe texte de Eugen Rotaru, se numeşte "Refrene de aur". Aici sunt o parte dintre artiştii prezenţi la lansare, reuniţi pe scenă pentru poza finală - de la stânga la dreapta sunt: Sergiu Cioiu, care de două ori pe an vine din Canada, dă spectacole, a lansat şi o carte; Lucia Popescu Moraru, legenda radioului şi văduva actorului Marin Moraru; cuplul Aurelian Temişan şi Monica Davidescu; actriţa Maria Rotaru, văduva lui Eugen Rotaru; actriţa Alexandra Velniciuc; Alexandra Cepraga, regizor muzical; compozitorul Jolt Kerestely; cântăreţii Angela Similea şi Adrian Daminescu; producătorul casei de discuri Eurostar care i-a înmânat Angelei Discul de aur, Paul Stângă; compozitorul Marius Ţeicu; cântăreţii Ileana Şipoteanu, Adrian Romcescu, Aurel Moga şi Silvia Dumitrescu. Trebuie să vă spun că în timpul lansării, Marius Ţeicu întreba mereu: "A venit Silvia Dumitrescu?", pentru că ea trebuia să cânte o melodie a lui Marius. Silvia a întârziat vreo oră şi jumătate, pentru că a avut un mic accident de maşină (râde- n.r.). Uite, asta e o fotografie care arată că generaţia de aur a cântecului este în continuare unită şi solidară!

 

Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

---

AGERPRES: Am ajuns la fotografiile pe care ni le-ai adus tu, pe care nu le aveam şi pentru care îţi mulţumim. Te rog să ne explici ce reprezintă acestea pentru tine. Văd că două sunt de la Timişoara, în ambele eşti alături de Leo Iorga. Ştiu că el se întorsese recent de la Hamburg, unde fusese supus unei intervenţii chirurgicale...
Octavian Ursulescu: Pozele sunt de la "Diskoteka Festival", care a "retrasat" marile şlagăre retro ale deceniilor '80-'90, a fost un succes uriaş. Au fost 130.000 de spectatori în trei zile pe stadionul "Dan Păltinişan", a fost ceva fabulos, nici eu nu mă aşteptam. De la Boney M la Ricchi e Poveri, Sandra, Thomas Anders de la Modern Talking... Lui Leo Iorga i s-a acordat un premiu special şi nu pot să uit că Leo a venit pe scenă sprijinindu-se de cârjă, apoi a lăsat-o, a stat în picioare şi a cântat o melodie la microfon, iar tot publicul a cântat împreună cu el. A fost un moment absolut emoţionant. Leo e legat de Timişoara. El e arădean, la început de carieră a cântat cu formaţia Pacific din Arad, dar primele succese le-a obţinut cu formaţia timişoreană Cargo - "Brigadierii", "Povestiri din gară", apoi a cântat cu Compact. Sper din toată inima ca şi în cazul lui, şi în cazul lui Mihai Constantinescu, să se repete miracolul petrecut cu Gabriel Cotabiţă. Să-i vedem încă mulţi ani pe scenă! Leo este dornic să cânte, este optimist, m-a cucerit atitudinea lui. A doua fotografie e din culise - cu mine, Leo şi Sorin Lupaşcu. Sorin a fost om de radio, de televiziune, ziarist, acum s-a consacrat muncii de DJ şi e specializat pe secţiunea retro. Are vreo 3.000 de viniluri retro.
La Timişoara m-am revăzut cu mulţi artişti din străinătate. Eu am prezentat peste 50 de concerte ale marilor vedete internaţionale care au venit în România. Până în '89 le-am prezentat cam pe toate, dar şi după aceea. Cu unii artişti m-am şi împrietenit, m-am revăzut la Sanremo cu Caterina Caselli, îmi pare rău că anul trecut n-am reuşit să ajung la Cerbul de Aur de la Braşov, să mă revăd cu Gigliola Cinquetti, cu care am corespondat mult, ca şi cu Caterina. Am rămas în relaţii amicale cu Kylie Minogue, la fel şi cu Toto Cutugno - pe el l-am prezentat de multe ori, şi la concertele din Craiova, Bucureşti, Focşani. Uite, o curiozitate: oficialităţile din judeţul meu natal, Mureş, nu m-au chemat niciodată să prezint o manifestare. În schimb, mă duc foarte des la Focşani, poate de 10 ori pe an - de revelion, la festivalul Bachus, acolo an de an sunt invitaţi artişti internaţionali celebri. Acum doi ani, la Focşani, m-am văzut cu cei de la Ricchi e Poveri, pe care i-am prezentat şi anul acesta la Timişoara. Între timp, din trei au rămas doar doi, Franco (Gatti - n.r.) nu mai cântă. După ce i-a murit fiul, el s-a retras, au rămas în trupă doar Angela (Brambati - n.r.) şi Angelo (Sotgiu - n.r.). Şi pe Al Bano şi Romina (Power - n.r.) i-am prezentat când au venit prima oară în România. Vor veni şi anul viitor la noi în ţară. La fel şi pe Sandra, pe care am revăzut-o la Timişoara acum, la "Diskoteka Festival". E o onoare pentru mine că am fost pe aceeaşi scenă cu ei, că i-am prezentat, şi am rămas legat de mulţi dintre ei. M-am văzut şi cu Bob Geldof, cel care a organizat în anii '80 "Live Aid", unde a avut loc şi s-a filmat faimosul recital al formaţiei Queen. La Timişoara s-au realizat şi nişte momente memoriale dedicate artiştilor români - Laura Stoica, Mădălina Manole, Dan Spătaru, dar şi străini - Freddie Mercury, Michael Jackson, Prince. Eu cred că Timişoara dă o lecţie şi merită să fie Capitală culturală europeană. Nu cred că în Bucureşti reacţia oamenilor ar fi la fel, aici publicul e mai eterogen... mai cosmopolit. Dacă ai fi văzut cum au cântat peste 100.000 de oameni "Gara mică" împreună cu Gabriel Dorobanţu sau "Unde dragoste nu e nimic nu e" cu Gheorghe Gheorghiu! Gigi Gheorghiu se uita mirat cum o mare de oameni reia refrenul lui şi-l cântă...

AGERPRES: Nu ştiam că eşti pasionat de pescuit...
Octavian Ursulescu: Chiar sunt! Uite o fotografie din Suedia! Puţină lume ştie că în Suedia apele sunt salmastre, deci asta este apa mării, dar intrând în acele fiorduri, se amestecă apa sărată cu apa de ploaie, cu apa dulce. Toate speciile de peşti de apă dulce s-au adaptat. Am prins aici şi lin, şi plătică. Aici, în poză, e un şalău. Fiind foarte adâncă apa, dimensiunea peştilor e mai mare. Eu dădeam la ştiucă, la biban, dar până la urmă a ieşit acest şalău foarte frumos, care avea câteva kilograme! În Delta Dunării n-am prins aşa un şalău.

 

AGERPRES: Din nou eşti în ipostază sportivă.
Octavian Ursulescu: Concuram la Olimpiada mass media din Turcia şi, deşi nu jucasem în viaţa mea petanque, m-am înscris şi am luat şi o medalie.

AGERPRES: O fotografie în care eşti îmbrăcat cu costum popular!
Octavian Ursulescu: Este din judeţul meu natal, Mureş, la o sărbătoare care se numeşte "Balul însuraţilor", se desfăşoară la Reghin, în palatul cu un parchet unic, unde are loc de ani buni concursul de dans. Toţi participanţii vin îmbrăcaţi în costume populare, nu vine niciunul în... civil. Acolo, la mine în judeţ, mereu mă îmbrac cu costum popular la astfel de sărbători.

 

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

---

AGERPRES: Altă fotografie interesantă, în care porţi o uniformă de ceremonie.
Octavian Ursulescu: E o uniformă pe care mi-a făcut-o armata, cu ocazia aniversării Zilei Muzicilor Militare, aici este clădirea Inspectoratului General al Muzicilor Militare, pe bd. Iuliu Maniu din Bucureşti, unde recent s-a dezvelit un monument al muzicii româneşti. Sunt 560 de nume de compozitori, de textieri, instrumentişti, interpreţi, înscrise pe marmură. Monumentul este reprezentat de o cheie sol uriaşă, cu nişte aripi. Armata ne-a făcut, câtorva persoane din comitetul de realizare, astfel de uniforme - mie, Corinei Chiriac, Ilenei Şipoteanu, Stelei Enache, lui Daniel Iordăchioaie, lui Marcel Pavel - care a cântat melodia "Copacul", desemnată imnul muzicii româneşti. A fost foarte frumos.

AGERPRES: Ultima fotografie adusă de tine...
Octavian Ursulescu: Of, ce de amintiri am legate de poza asta! Eu am fost născut în această casă. Era şi atunci Ocolul Silvic din Câmpul Cetăţii, este şi acum. Părinţii mei fuseseră repartizaţi acolo după terminarea facultăţii de silvicultură. E un sat micuţ, cu populaţie preponderent maghiară. În clădirea asta locuiau părinţii mei, aici m-a născut mama. N-am locuit mult acolo, doar vreo doi ani. Anul trecut am făcut această fotografie, iar când i-am arătat-o mamei a fost foarte emoţionată. Câmpul Cetăţii acum e cunoscut pentru păstrăvăriile sale, iar în ultima vreme acolo se organizează un mare festival internaţional de baloane cu aer cald.

AGERPRES: Tavi, îţi mulţumim frumos că ai venit la noi şi că am depănat amintiri împreună, îţi mulţumim şi pentru fotografiile pe care ni le-ai adus. Şi dacă tot ai pomenit de locul unde eşti născut, ştiu că va fi ziua ta, aşa că îţi spun "La mulţi ani!".
Octavian Ursulescu: Sărut mâna! Şi eu îţi mulţumesc pentru invitaţie, pentru aceste fotografii frumoase pe care le-am privit împreună.
AGERPRES/(autor: Marina Bădulescu, redactor arhiva foto: Mihaela Tufega, editor: Daniel Olteanu, editor online: Ady Ivaşcu)