COD GALBEN: 18-05-2025 Intre 06:50 si 09:00 se va semnala local, ceață ce determină vizibilitate redusă, local sub 200 m și izolat sub 50 m. in Județul Vaslui; COD GALBEN: 18-05-2025 Intre 06:00 si 09:00 se va semnala Local și temporar ceață, care determină vizibilitate redusă sub 200 m și izolat sub 50 m. in Zona continentală a județului Constanta , respectiv zona localităților, Zona continentală a județului Tulcea , respectiv zona localităților; COD GALBEN: 18-05-2025 Intre 05:45 si 09:30 se va semnala Ceață ce determină vizibilitate redusă, local sub 200 m și izolat sub 50 m. in Județul Ialomiţa , Județul Ilfov;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

La 20 iunie 1954, a fost inaugurat podul peste Dunăre ce leagă malul românesc de cel bulgăresc prin oraşele Giurgiu şi Ruse. Numit simbolic ''Podul Prieteniei'', construcţia era la acea dată cel mai mare pod combinat (cale ferată şi şosea) din Europa, potrivit volumului ''Istoria României în date'' (Editura Enciclopedică, 2003). 

 

Lucrările au început în 1952 şi s-au încheiat în 1954, podul fiind ridicat într-un timp record, respectiv în doi ani şi trei luni de la începerea lucrărilor, pe 20 iunie fiind inaugurată ambiţioasa construcţie. La inaugurare au participat liderii comunişti români, Gheorghe Gheorghiu-Dej şi dr. Petru Groza, bulgar - Vâlko Cervenkov şi sovietic - G. M Malenkov, dar şi invitaţi din Ungaria, Polonia şi fosta Cehoslovacie. 

 

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES 


Ziarul ''România Liberă'' din 22 iunie 1954, relata evenimentul: ''Duminică dimineaţa a avut loc solemnitatea inaugurării podului de peste Dunăre dintre Republica Populară Română şi Republica Populară Bulgaria. Această lucrare monumentală, una dintre cele mai valoroase realizări ale tehnicii mondiale, leagă prin beton şi oţel malurile român şi bulgar ale Dunării. Podul peste Dunăre, expresie a prieteniei de nezdruncinat dintre poporul român şi poporul bulgar a fost construit într-un timp record de muncitori, ingineri şi tehnicieni români şi bulgari, îndrumaţi de eminenţi specialişti sovietici.''

 

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES


Proiectarea construcţiei podului a fost încredinţată arhitecţilor sovietici V. Andreev şi Nikolai Nikolaevici Rudomazin. 

 

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES


Intrarea României şi a altor state din sud-estul Europei în sfera de influenţă a URSS, după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, a determinat la câţiva ani (1949) înfiinţarea Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER), după modelul şi potrivit teoriilor economice sovietice, care avea, însă, drept scop satelizarea în jurul URSS a ţărilor membre, atât în plan economic cât şi în plan politic. România a fost membru fondator alături de Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Ungaria şi URSS. În acest context, s-a formulat ideea realizării unei legături directe între România şi Bulgaria, prin construirea unui pod peste Dunăre. Proiectul însă depăşea posibilităţile de finanţare din partea celor două ţări vecine, în condiţiile grele de după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial. 

 

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES


Un protocol a fost semnat între guvernele Republicii Populare România şi Republicii Populare Bulgaria în scopul demarării lucrărilor. Podul a fost construit sub conducerea tehnică a URSS şi a Cehoslovaciei, Poloniei şi Ungariei. Aceste state au convenit să livreze tabliere metalice, şina de cale ferată, fierul beton, cabluri, diverse utilaje şi aparataj electric, potrivit www.romania-online.info.

 

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES 


Construirea Podului Giurgiu-Ruse peste Dunăre a pornit simultan pe ambele maluri ale fluviului. Pentru executarea lucrărilor a fost aplicat, în premieră, sistemul executării terasamentelor prin hidromecanizare. Lucrările au implicat şi ridicarea altor obiective: două gări mari, clădiri de serviciu pe malurile bulgar şi român.

 

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES


Amplasat la 1 km aval de oraşul românesc Giurgiu şi la 4 km aval de Ruse, oraşul bulgăresc, ''Podul Prieteniei'' traversează Dunărea la km 488+700 de la gurile sale şi a fost construit pentru trafic mixt, constând dintr-o cale ferată simplă şi o şosea cu patru benzi cu 37 de deschideri şi o lungime totală de 2.224 m, din care 1.168 m aparţin României. Totodată, podul are o deschidere centrală de 86,02 metri care este mobilă, permiţând trecerea liberă până la o înălţime de 24 de metri a vaselor de mare capacitate care tranzitează Dunărea, notează acelaşi site. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; redactor Arhiva Foto: Elena Bălan; editor: Andreea Onogea, editor online: Adrian Dădârlat)

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.