Dramaturgul şi poetul Aurel Baranga s-a născut la 20 iunie 1913, la Bucureşti. A absolvit Liceul "Matei Basarab" (1931), unde a avut printre profesori pe Perpessicius, apoi Facultatea de Medicină (1938), profesând sporadic în perioada 1939-1944, potrivit volumelor "Dicţionarul Scriitorilor Români" (Ed. Fundaţiei Culturale Române, 1995) şi "Dicţionarul General al Literaturii Române" (Ed. Univers Enciclopedic , 2004).

A debutat literar în 1929, în revista "Bilete de papagal" a lui Tudor Arghezi, cu schiţa "Noaptea albă". Ulterior, între 1930 şi 1931, a editat împreună cu Gherasim Luca, revista "Alge"', iar între 1934-1940 a colaborat cu reportaje, pamflete şi cronici dramatice la publicaţiile "Facla", "Cuvîntul liber", "Reporter", "Azi", "Lumea românească".

După intrarea în presa scrisă, a fost redactor la "Lumea românească" (1937-1939), "România liberă" (1944-1948), "Viaţa românească" (redactor-şef adjunct, 1962-1967), a colaborat la periodice antifasciste şi de avangardă. De asemenea, a fost redactor-şef la "Urzica" (1949-1979), a lucrat la Radiodifuziunea Română (1945) şi la Teatrul Naţional "I.L. Caragiale" din Bucureşti (secretar literar, 1949-1952; director artistic, 1958-1962).

A debutat editorial cu volumul avangardist "Poeme cu orbi" (1933), după care a publicat volumul de reportaje "Ninge peste Ucraina" (1945) şi volumele de versuri "Marea furtună" (1946) şi "Vocea Americii" (1949).

Dramaturgul şi poetul Aurel Baranga  - 1971

Foto: (c) Radu Cristescu / Arhiva istorică AGERPRES

În dramaturgie a debutat cu comedia "Bal în Făgădău" (1946), consacrându-se apoi acesteia timp de aproape două decenii. S-a impus însă prin comedia "Mielul turbat" (1945, Premiul de Stat), urmată de multe piese (mai ales comedii; drame), inspirate şi din istoria contemporană: "Reţeta fericirii sau despre ceea ce nu se vorbeşte" (1957), "Siciliana" (1961), "Adam şi Eva" (1963), "Sfântul Mitică Blajinu" (1966), "Opinia publică" (1967), "Travesti" (1969), "Interesul general" (1971), "Viaţa unei femei" (1975) ş.a.

În 1978, a publicat volumul "Jurnal de atelier" (1978), o selecţie din însemnările de pe parcursul a treizeci de ani.

A fost distins cu Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1975).

A murit la 10 iunie 1979, la Bucureşti. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiţă, editor: Liviu Tatu, editor online: Simona Aruştei)