COD GALBEN: 04-05-2025 Intre 08:00 si 14:00 se va semnala Intensificări ale vântului cu viteze la rafală de 90...120 km/h. in Județul Cluj , zona de munte de peste 1800 m;
Nicu Alifantis, unul dintre cei mai apreciaţi cantautori din zona muzicii folk, compozitor şi poet, împlineşte 65 de ani.
Născut la 31 mai 1954, la Brăila, a început să compună melodii încă din timpul şcolii, fiind un autodidact. Astfel, în 1965 a scris melodia "Decembre" ce avea să devină şlagăr la mijlocul anilor '80. A efectuat studii muzicale particulare cu prof. Mircea Florian, Johny Răducanu, Adrian Enescu şi este absolvent al UNATC- Teatrologie (2012), potrivit volumului "Meridianele cântecului" (Ed. Muzicală, 1989) şi https://alifantis.ro/.
A început să colaboreze cu Teatrul "Maria Filoti" din Brăila, în 1972. A compus muzică de scenă pentru numeroase piese, între care foarte apreciată a fost cea pentru "Furtuna" de Ostrovski, în regia lui Constantin Dinulescu (1973). De asemenea a semnat muzica pentru numeroase alte piese ale altor teatre din Bucureşti şi din ţară printre care: "Când iarba are chip de om" (1977, Teatrul Al. Davilla din Piteşti), "Cum vă place" (1978, Teatrul George Bacovia din Bacău), "Şoareci de apă" (1983, Teatrul Foarte Mic Bucureşti), "Clovnii" (1988, Teatrul Naţional Bucureşti), "Avarul" (1994, Teatrul Nottara din Bucureşti), "Fii cuminte Cristofor" (2007, Teatrul George Ciprian Buzău), "După melci" - prima operă folk, pe versurile poetului Ion Barbu (2015, Teatrul "Prichindel" Alba Iulia) potrivit https://alifantis.ro/.
Nicul Alifantis semnează şi muzica unor filme precum: "Speranţa" (1979), "Moara lui Călifar" (1983), "Aripi de zăpadă" (1985), "Harap Alb" (1988), "Cumetrele" (2005), "Dobrogea" (2007).
Foto: (c) EMIL BADEA / AGERPRES FOTO
Nicu Alifantis la cea de-a III-a ediţie a Galei folk ''Om bun'' - 2007
Debutul scenic al artistului a avut loc în 1973, la Televiziunea Română, în emisiunea "TeleTop", cu melodia "Romanţă" pe versuri de M. R. Paraschivescu, iar debutul discografic, în 1976, cu single-ul ''Cântec de noapte'', la Electrecord.
În anul 1975, a intrat în Cenaclul Flacăra alături de care a rămas vreme de şapte ani. În 1984 a realizat un nou L.P. la Electrecord, unde a fost înregistrat apoi şi musical-ul "Mitică Popescu" - prima piesă de teatru pentru care Nicu Alifantis a compus integral coloana sonoră, dramatizare după Camil Petrescu.
Din repertoriul artistului amintim: "Poştalionul", "Balada blondelor iubiri", "Decembre", "Cânec de noapte", "Rar", "Trăiască România", "Dacă tu ai dispărea", "Mama", "Trecea un om", "Sonet", "Maria lângă geam". Unele dintre cele mai cunoscute cântece ale sale, precum ''Umbra'' sau ''Cântec de toamnă" (ulterior numit ''Emoţie de toamnă''), au apărut în 1984 pe albumul ''Nicu Alifantis''. Acest album a fost urmat de multe altele, printre care: "Piaţa Romană" (1988), ''Risipitorul de iubire'' (1990), "Decembre" (1992), "Voiaj" (1995), "Neuitatele femei" (2002), "Simphonicu/Nicu Alifantis 50" (2005), "Cântece de şemineu" (2010), "Mozaic" (2013), "Şotron" (2015), "Ţara de unde vin" (2018), aşa cum arată volumul "Meridianele cântecului" (Ed. Muzicală, 1989) şi https://alifantis.ro/.
Foto: (c) SORIN LUPŞA / AGERPRES FOTO
Nicu Alifantis, la Festivalul naţional de muzică uşoara de la Mamaia - 1993
Cifra concertelor susţinute este impresionantă, artistul având circa 5.000 de apariţii, singur sau alături de ZAN. Memorabil rămâne concertul ''Tandreţuri pentru femei cu cei 4 corifei'', susţinut alături de Mircea Baniciu, Mircea Vintilă şi Alexandru Andrieş la Circul Globus din Bucureşti, în data de 31 martie 2003. Alte concerte de referinţă au fost: cel din deschiderea concertului Bob Dylan de la Bucureşti (2 iunie 2010); trei concerte la Teatrul Excelsior din Bucureşti pentru a marca împlinirea a 80 de ani de la naşterea lui Nichita Stănescu (2013); "Chante la Roumanie" (2013); "Madame mon amour" (2016);"Alifantis&Zan - Ţara de unde vin..." (2018).
Artistul a înfiinţat, în 1990, propria casă de producţie - Toji Productions - unde a editat single-ul ''Decembre'' (1992), dar şi albumul ''Ia Toji Baladist'' (1993). În 1995 a fondat grupul Alifantis&ZAN cu Virgil Popescu (bass), Relu Biţulescu (tobe), Sorin Voinea (clape), Răzvan Mirică (chitară), alături de care a înregistrat albumele "Voiaj" (1995) şi ''Nichita'' (1996). Apoi, în 1999 a înfiinţat Fundaţia Nicu Alifantis. De asemenea a fondat: "Corifeii" (2003), "Alifantis&SimphoNicu" (2004), "Alifantis&ŞemineuBand" (2010), "Alifantis&MozaicBand" şi "Alifantis&FragileBand" (2013), potrivit paginii oficiale de facebook a artistului www.facebook.com/pg/AlifantisOficial.
Nicu Alifantis este şi autorul unor volume de poezii şi nu numai, între care: ''Scrisori nedesfăcute" (1997), "5 săptămâni în balon" (2006), "Cartea albumului Mozaic" (2013), "Dicţionarul lui Alifantis" (2014), "45 de poeme la întâmplare" (2018).
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
Nicu Alifantis la decernarea Premiilor Radio România – 2006
Pentru activitatea sa muzicală, a fost recompensat cu: International Youth in Achievements International Biographical Center, Cambridge, England (1986); Premiul UNITER pentru muzică de teatru (1991, 2006); Premiul pentru întreaga activitate, Festivalul ''Om bun'' (1994); Premiul ''Compozitorul anului 1994'', Radio Contact (1995); Premiu pentru muzică de teatru, Festivalul Naţional al Teatrelor de Revistă, Constanţa (1995); Premiul I Secţiunea Şlagăre cu piesa ''Ploaie în luna lui marte'', Festivalul Mamaia '99 (1999); Premiul pentru muzica spectacolului ''Cadavrul viu'', în cadrul Premiilor Naţionale de Teatru (2002); Premiul Foreverfolk, pentru artistul folk al anului (2009); Premiile Muzicale Radio România, pentru "Omul cu Chitara", pentru cel mai bun proiect al anului ("Mozaic") dar şi Premiul de Excelenţă din partea Revistei VIP (2014); Premiul pentru bun român, din parte Revistei VIP (2015).
De asemenea a fost distins cu Ordinul "Meritul Cultural" în grad de Cavaler (2004), a devenit Cetăţean de Onoare al municipiului Brăila (2017) şi a primit Discul de Aur din partea Casei de Producţie E-Media pentru albumul "Madame Mon Amour"(2017), potrivit https://alifantis.ro/. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiţă, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
© 2025 Agenția Națională de Presă AGERPRES
Conținutul acestui site este proprietatea Agenției Naționale de Presă AGERPRES. Este interzisă republicarea sau redistribuirea conținutului fără menționarea sursei.
Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.
Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:
Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.