La 25 aprilie 2019, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind organizarea referendumului din 26 mai.
Întrebările de la referendumul care va avea loc în aceeaşi zi cu alegerile europarlamentare şi la care poporul român este chemat să răspundă cu "da" sau "nu" sunt următoarele două: 1. "Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie? " şi 2. "Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?".
Tipul de referendum anunţat de Preşedintele României este un referendum organizat pentru probleme de interes naţional, în baza articolului 90 din Constituţia României, potrivit căruia "Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional".
***
Referendumul naţional este definit în art. 1 din Legea referendumului (Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare) ca fiind forma şi mijlocul de consultare directă şi de exprimare a voinţei suverane a poporului român, cu privire la revizuirea Constituţiei, demiterea Preşedintelui României sau cu privire la probleme de interes naţional.
Problemele care se supun referendumului şi data desfăşurării acestuia se stabilesc de către Preşedintele României, prin decret (art. 11, alineat 2 din Legea referendumului nr. 3/2000, cu modificările şi completările ulterioare).
Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniţiat de Preşedintele României este exprimat, printr-o hotărâre adoptată în şedinţa comună a celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitarea Preşedintelui. Dacă Parlamentul nu transmite punctul de vedere în termenul de 20 de zile, Preşedintele emite decretul privind organizarea referendumului după expirarea acestui termen. Procedura constituţională de consultare a Parlamentului se consideră astfel îndeplinită.
Potrivit art. 5 din Legea 3/2000, cu modificările şi completările ulterioare, referendumul este valabil dacă la consultare participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. De asemenea, rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% dintre cei înscrişi în listele electorale permanente. Până în anul 2013, cvorumul de prezenţă pentru referendumurile convocate de preşedinte pe teme de interes naţional trebuia să fie de cel puţin 50% + 1 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. Cvorumul de 30% a fost instituit prin modificarea Legii referendumului în 2013, noile prevederi aplicându-se începând cu 16 decembrie 2014.
Referendumul declanşat de către Preşedinte, pentru a consulta populaţia cu privire la o problemă de interes naţional, este consultativ. Spre deosebire de referendumurile pentru modificarea Constituţiei sau demiterea preşedintelui ţării, pentru referendumurile pe teme de interes naţional Legea 3/2000 nu prevede explicit faptul că rezultatele sale sunt obligatoriu de pus în aplicare de către legiuitori. Totuşi, Decizia nr. 682 din 27 iunie 2012 a Curţii Constituţionale a României arată că "ceea ce distinge un referendum consultativ de unul decizional nu este, în principal, chestiunea privitoare la respectarea sau nu a voinţei populare - această voinţă nu poate fi ignorată de aleşii poporului, întrucât este o expresie a suveranităţii naţionale -, ci caracterul efectului referendumului (direct sau indirect). Spre deosebire de referendumul decizional, referendumul consultativ produce un efect indirect, în sensul că necesită intervenţia altor organe, de cele mai multe ori a celor legislative, pentru a pune în operă voinţa exprimată de corpul electoral."
***
Referendumuri declanşate de către Preşedintele României cu privire la probleme de interes naţional au mai fost organizate în 2007 şi în 2009.
La 25 noiembrie 2007, preşedintele a consultat populaţia cu privire la introducerea votului uninominal pentru alegerile parlamentare. 81,36% dintre cei prezenţi la vot au fost de acord cu votul uninominal, în timp ce 16,17% s-au pronunţat împotrivă. Prezenţa la vot fiind de 26,51%, referendumul a fost invalidat.
La 22 noiembrie 2009, cetăţenii au fost chemaţi să se pronunţe cu privire la trecerea la un parlament unicameral şi la reducerea numărului de parlamentari la maxim 300. Referendumul a fost validat, înregistrându-se o prezenţă la vot de 50,95%. 77,78% dintre alegători au răspuns cu "DA" la întrebarea privind trecerea la un Parlament unicameral şi 22,22% cu "NU". 88,84% dintre români au răspuns cu "DA" la întrebarea referitoare la reducerea numărului de parlamentari, în timp ce 11,16% au răspuns cu "NU".
În afară de referendumurile naţionale, în România se mai pot organiza şi referendumuri locale (judeţene), care pot fi facultative sau obligatorii. Cele facultative sunt organizate pentru probleme de interes deosebit din unitatea administrativ-teritorială, iar cele obligatorii sunt organizate pentru modificarea limitelor teritoriale ale unităţii administrativ-teritoriale, precum şi pentru demiterea primarului sau a consiliilor locale/judeţene. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea,editor online: Ady Ivaşcu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
© 2025 Agenția Națională de Presă AGERPRES
Conținutul acestui site este proprietatea Agenției Naționale de Presă AGERPRES. Este interzisă republicarea sau redistribuirea conținutului fără menționarea sursei.
Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.
Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:
Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.
< | may 2025 | > | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
su | mo | tu | we | th | fr | sa |
27 | 28 | 29 | 30 | 1 | 2 | 3 |
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
< | june 2025 | > | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
su | mo | tu | we | th | fr | sa |
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |