Actriţa Ilinca Tomoroveanu a murit la 2 mai 2019, la vârsta de 77 de ani, informează pagina de facebook a Teatrului Naţional "I.L. Caragiale" din Bucureşti.

Ilinca Tomoroveanu s-a născut la 21 august 1941, în Bucureşti. A absolvit, în 1964, Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti, clasa profesor Costache Antoniu, asistent Ion Cojar, potrivit site-ului TNB.

A debutat în 1965 pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, cu rolul Cristina din ''Moartea unui artist'' de Horia Lovinescu, în regia lui Horea Popescu.

Ilinca Tomoroveanu în piesa de teatru "Moştenirea", pe scena Teatrului Naţional, 1989

Sursa foto: (c) SORIN LUPSA / Arhiva AGERPRES

Dintre numeroasele spectacole în care a jucat pe scena Teatrului Naţional "I.L. Caragiale" din Bucureşti amintim: ''Să nu te joci cu dragostea" de Alfred de Musset (regia Moni Ghelerter, 1964), ''Patima roşie" de Mihail Sorbul (regia Cornel Todea, 1965), ''Nunta însângerată" de Federico Garcia Lorca (regia Miron Nicolescu, 1966), ''Apus de soare" de Barbu Ştefănescu Delavrancea (regia Sică Alexandrescu şi Marietta Sadova, 1967), ''Al patrulea anotimp" de Horia Lovinescu (regia Mihai Berechet, 1969), ''Să nu-ţi faci prăvălie cu scară" de Eugen Barbu (regia Sanda Manu, 1971), ''Dulcea pasăre a tinereţii" de Tennessee Williams (regia Mihai Berechet, 1972), ''Cyrano de Bergerac" de Edmond Rostand (regia N.Al. Toscani, 1977), ''Generoasa fundaţie" de Antonio Buero Vallejo (regia Horea Popescu, 1978), ''Cavoul de familie" de Pierre Chesnot (regia Sanda Manu, 1980), ''Jocul ielelor" de Camil Petrescu (regia Sanda Manu, 1986); ''Trilogia antică" după Euripide şi Sofocle (regia Andrei Şerban, 1990), ''Strigoii" de Henrik Ibsen (regia Nicolae Scarlat, 1998), ''Cadavrul viu" de Lev N. Tolstoi (regia Gelu Colceag, 2001), ''Maşinăria Cehov" de Matei Vişniec (regia Cristian Ioan, 2003), ''Jocul ielelor" de Camil Petrescu (regia Claudiu Goga, 2007), ''Avalanşa'' de Tuncer Cücenoglu (regia Radu Afrim, 2010).

Actorii Ilinca Tomoroveanu şi Florin Piersic în piesa de teatru "Moştenirea", la Teatrul Naţional, 1989

Sursa foto: (c) SORIN LUPSA / Arhiva AGERPRES

A fost distribuită şi în mai multe filme, între care amintim: ''Mândrie'' (regia M. Teodorescu, 1960), ''Dragoste lungă de-o seară'' (regia Horea Popescu, 1963), ''La porţile pământului'' (regia Geo Saizescu, 1965), ''Castelanii'' (regia Gheorghe Turcu, 1966), ''Frumoasele vacanţe'' (regia Karoly Makk, 1967), ''Războiul domniţelor'' (regia Virgil Calotescu, 1969), ''Pentru că se iubesc'' (regia Mihai Iacob, 1971), ''Dincolo de orizont'' (regia Ştefan Traian Roman, 1978), ''De-aş fi Peter Pan'' (regia Gheorghe Naghi, 1991), potrivit volumului ''1234 cineaşti români'' (Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1996).

Actriţa Ilinca Tomoroveanu la deschiderea oficială a Festivalului Naţional de Teatru, 2008

Sursa foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

Ilinca Tomoroveanu a jucat şi în piese de teatru pentru televiziune, precum ''Ochii care nu se văd" (regia Dan Necşulea), ''Hernani" de Victor Hugo (regia Cornel Popa), ''Gaiţele" de Alexandru Kiriţescu (regia Matei Alexandru) sau ''Titanic vals" de Tudor Muşatescu (regia Horea Popescu).
 

A fost prezentă în foarte multe spectacole de poezie, iar în multe dintre filmele artistice, spectacolele de teatru sau în cele de teatru de televiziune a jucat alături de soţul său, actorul Traian Stănescu.

A fost director adjunct artistic al Teatrului Naţional Bucureşti (din 2005), preşedintă de onoare a Fundaţiei Culturale ''Zilele Octavian Goga" (din 1999), membră a UNITER (din 1990), membră a Senatului UNITER (din 1998), membră a UCIN (din 1980), potrivit site-ului TNB.

Ilinca Tomoroveanu la Gala "Grigore Vasiliu Birlic", 2006

Sursa foto: (c) LUCIAN TUDOSE / AGERPRES FOTO
 

Ilinca Tomoroveanu a fost distinsă, în 2004, cu Ordinul ''Meritul Cultural'' în grad de Comandor. În anul 2000 a primit medalia comemorativă ''Mihai Eminescu''. De asemenea, la 26 octombrie 2012 i-a fost conferit titlul de Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor, una dintre cele mai înalte distincţii acordate de Ministerul Culturii din Franţa. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Cerasela Bădiţă)