Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Actor, pedagog şi regizor, Florin Zamfirescu este omul de teatru desăvârşit, cu o capacitate deosebită de a ieşi din propria piele, pentru a deveni personajul întrupat.

S-a născut la 12 aprilie 1949, în oraşul Călimăneşti, judeţul Vâlcea, potrivit lucrării "Cineaşti români" (Cristina Corciovescu şi Bujor Rîpeanu, Ed. Ştiinţifică, 1996). A obţinut prima diplomă de recitare la numai 6 ani, iar la 16, era premiat pentru interpretarea "Legendei Meşterului Manole".

Florin Zamfirescu a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ''I.L. Caragiale'' din Bucureşti, Facultatea Arta Actorului, clasa profesorului Constantin Moruzan (1971). A intrat primul şi a absolvit Facultatea ca şef de promoţie.

Activitatea scenică şi-a început-o la Teatrul de Stat din Târgu Mureş (1971-1973) în "Săptămâna Patimilor" de Paul Anghel. Ulterior, s-a mutat la Bucureşti, unde a jucat pe scena Teatrului ''Giuleşti'' (1973-1990) şi a Teatrului ''Odeon'' (1990-1996). Palmaresul său actoricesc numără peste 35 de roluri principale, pe diferite scene, inclusiv pe cea a Teatrului Naţional din Bucureşti sau a Teatrului ''L.S. Bulandra''. Iată câteva dintre ele: Marchizul de Sade în piesa omonimă, Dr. Igor în ''Veronica se hotărăşte să moară'', Profesorul Emanuel Raat în ''Îngerul albastru'' sau Rică Venturiano în ''O noapte furtunoasă''. De asemenea, a realizat 17 montări regizorale.

A fost director artistic la Teatrul ''Odeon'' (1991-1994). În 1996, a devenit profesor de arta actoriei la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică ''I.L. Caragiale'' din Bucureşti (Artă Teatrală), iar în perioada 2000-2008, a condus-o în calitate de rector.

 


Foto: (c) Andrei Popa / Arhiva istorică AGERPRES


Din 2002, este Doctor în Arte, cu lucrarea "Actorie sau magie", arată aarc.ro.

A jucat în peste 30 de filme, dintre care amintim: ''Dincolo de pod'' (1975), ''Iarba verde de acasă'' (1977), ''De ce trag clopotele, Mitică?'' (1982), ''Năpasta'' (1982), ''Mireasma ploilor târzii'' (1984), ''Moromeţii'' (1986), ''Iacob'' (1987), ''Şobolanii roşii'' (1990), ''Dragoste şi apă caldă'' (1992), ''E pericoloso sporgersi'' (1992), ''Senatorul melcilor'' (1994), ''Maria'' (2003), ''Dulcea saună a morţii'' (2003), ''Sindromul Timişoara - Manipularea'' (2004), ''Orient Express'' (2004), ''Moartea domnului Lăzărescu'' (2005), ''Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii'' (2006), ''Restul e tăcere'' (2008), ''Weekend cu mama'' (2009), ''Killing Time'' (2012), ''Poziţia copilului'' (2013), "Acasă la tata" (2015), "Meda" (2016), "Moromeţii 2" (2018), potrivit cinemagia.ro. Pentru realizarea acestora, a colaborat cu mari regizori, de la Lucian Pintilie, Mircea Veroiu, Manole Marcus şi Alexandru Tatos, la Mircea Daneliuc, Stere Gulea, Alexa Visarion şi Nae Caranfil.

A jucat în producţiile TV ''Vântul de primăvară'', ''Adio, Europa!'', regia Tudor Mărăscu, şi ''Ultimul stinge lumina'', regia Gelu Colceag. A interpretat roluri şi în telenovele: ''Iubire ca-n filme'', ''Inimă de ţigan'' şi ''Regina''.

În calitate de regizor, a pus în scenă piese precum: ''Gaiţele'' (2002) la Teatrul Radu Stanca din Sibiu; ''Anonimul veneţian'' (2002), ''Norii'' (2003) de Aristofan, ''Vulpoiul'' (2004) la Teatrul Radu Stanca din Sibiu; ''Cum vă place'' (2007); ''Iubire confort II'' (2008) - trupa teatrului D'Aia.

 


Foto: (c) Radu Tuta / AGERPRES FOTO


A fost distins cu premii de interpretare, cu Ordinul ''Meritul cultural'', clasa a III-a (1984), Premiul Criticii pentru cel mai bun actor (1998), diploma de excelenţă în Cinematografia română (2003), precum şi cu Ordinul Naţional ''Pentru Merit'', în grad de Cavaler, conferit de Preşedinţia României (2002).

Autor al cărţii ''Actorie sau magie'' (2003), o lucrare vastă şi cu o mare încărcătură ideatică, adresată atât profesioniştilor artei teatrale, cât şi tinerilor care încearcă să îmbrăţişeze cariera actoricească. În 2006, a publicat un volum de proză erotică, ''Catifea''.

În ianuarie 2009, a avut loc premiera cu ''Hamlet'', în regia lui Laszlo Bocsardi, în care Florin Zamfirescu (fantoma regelui) a jucat alături de alţi mari actori: Marius Stănescu (Hamlet), Sorin Leoveanu, Alexandru Repan, Cristian Moţiu, Coca Bloos, tânăra Ioana Anastasia Anton (Ofelia) ş.a.

Din 19 mai 2009, Casa de Cultură Călimăneşti îi poartă numele, prilej cu care, prezent la eveniment, Florin Zamfirescu a declarat, cu modestia binecunoscută: "Se petrece un moment istoric. Este momentul la care cred că s-a referit Goethe, când a spus clipă, stai! Este un moment la care nu am visat". Tot în localitatea natală, actorul a demarat proiectul Tabăra Naţională de Teatru care îi poartă numele. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Daniela Juncu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.