În primăvara anului 1944 erau în curs negocierile, începute în toamna anului 1943 la Ankara şi la Stockholm, privind problema armistiţiului şi scoaterea României din războiul împotriva Naţiunilor Unite.

''La sfârşitul lunii februarie plecase la Cairo, ca emisar al opoziţiei, dar cu încuviinţarea lui Antonescu (care discutase cu el înainte de călătorie), prinţul Barbu Ştirbey. El urma să poarte negocieri cu reprezentanţii Marii Britanii, SUA şi URSS în vederea încheierii armistiţiului'', aminteşte istoricul Florin Constantiniu în lucrarea sa ''O istorie sinceră a poporului român'' (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2002). ''Pe măsură ce Wehrmachtul recula sub loviturile Armatei Roşii, România intra progresiv în triunghiul de forţe Moscova-Londra-Washington'', se arată în lucrarea amintită.

La 2 aprilie 1944, trupele sovietice au pătruns pe teritoriul României. În aprilie 1944 a început şi o puternică ofensivă aeriană anglo-americană împotriva României, având ca obiectiv distrugerea instalaţiilor petroliere şi a căilor ferate, fiind vizate îndeosebi rafinăriile de ţiţei situate în jurul oraşului Ploieşti.

 

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES

 

Bombardament american în zona petrolieră Ploieşti.(aprilie 1944)

 

Astfel, la 4 aprilie 1944 a avut loc un bombardament masiv al aviaţiei americane asupra Bucureştilor (220 de bombardiere B-17 ''Fortăreţe zburătoare'' şi 93 bombardiere B-24 ''Liberator'' au aruncat peste 860 tone de bombe), soldat cu 2.942 de morţi şi 2.126 de răniţi. A doua zi, la 5 aprilie, a avut loc un bombardament masiv al aviaţiei americane asupra Ploieştilor (136 bombardiere B-24 şi 90 bombardiere B-19 au aruncat peste 580 tone de bombe), având ca obiectiv principal triajul şi care s-a soldat cu 262 de morţi şi 361 de răniţi, se arată în volumul ''Istoria României în date'', coordonat de Dinu C. Giurescu (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).

 

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES

 

Clădirea Palatului Victoria şi sediul Ministerului Afacerilor Străine după bombardamentul din 4 aprilie 1944. (5 apr. 1944)

Primul mare bombardament aerian asupra Bucureştilor, din 4 aprilie 1944, a început aproape de ora 14.00 şi a fost efectuat de valuri succesive de bombardiere ale SUA. Populaţia nu se aştepta la bombardament, crezând că este vorba despre un simplu exerciţiu de apărare pasivă, aşa cum mai avuseseră loc înainte, se arată în volumul ''Istoria Bucureştilor'' de Constantin C. Giurescu (Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1966). Au fost lovite în special cartierele de vest şi nord-vest ale oraşului - Cotroceni, Griviţa, Steaua - şi în primul rând regiunea Gării de Nord, unde s-a întrebuinţat sistemul ''covorului'' de bombe. Au căzut bombe şi în Calea Victoriei asupra Hotelului ''Splendid'' şi a ''Parc-Hotelului'' de alături, unde îşi avea sediul misiunea militară germană, ambele hoteluri fiind complet distruse şi o mare parte a locatarilor ucişi.

Unele bombe au căzut chiar deasupra adăposturilor, omorând pe toţi cei aflaţi acolo, aşa cum s-a întâmplat la Cotroceni, pe Calea Şerban-Vodă şi pe strada Pleşoianu colţ cu Sibiceanu, în acest din urmă loc pierzându-şi viaţa 73 de oameni. În holul de la intrare, la Hotelul ''Splendid'' au fost peste o sută de morţi, cei mai mulţi ucişi de ''suflul'' bombei. Foarte mulţi morţi au fost pe Calea Griviţei, iar la Cărămidarii-de-Jos, în cuprinsul parohiei, au pierit circa 140-150 de persoane, se menţionează, între altele, în ''Istoria Bucureştilor''. Totodată, bombele au lovit şi un mare număr de trenuri în Gara de Nord, încărcate, gata de plecare, sau care soseau cu refugiaţi din Moldova.

 

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES

 

Bombardament american în zona petrolieră Ploieşti. (aprilie 1944)

Despre aceste bombardamente, generalul Constantin Sănătescu nota în ziua de 4 aprilie 1944: ''La ora 13.40 se sună alarma. Au venit 250 de avioane anglo-americane, care au bombardat Capitala timp de o oră şi jumătate, făcând stricăciuni apreciabile în cartierele Cotroceni, Griviţa şi Gara de Nord. A fost o mare surprindere pentru noi acest bombardament, fiindcă ne obişnuisem cu ideea că Bucureştii nu vor fi bombardaţi (...)''. În ziua de 5 aprilie 1944 generalul scria: ''Până acum s-au înregistrat 900 de morţi şi 1.200 răniţi. Este lipsă de apă în oraş, conductele de apă şi uzina de la Grozăveşti fiind avariate. Tramvaiele nu mai circulă. Noroc că lumina electrică funcţionează. După masă s-a dat alarma din nou. Circa 300 de avioane s-au apropiat de Bucureşti, însă s-au dirijat apoi spre Ploieşti, unde au bombardat puternic cartierul Gării de Sud. Sunt pagube mari, mai ales în centru şi la rafinăriile de petrol. În Bucureşti se resimte lipsa de alimente, căci cei din vecinătatea oraşului se tem a mai veni cu aprovizionările obişnuite.'' (''Jurnalul generalului Sănătescu'', Editura Humanitas, Bucureşti, 1993)

 

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES

 

Echipe de voluntari după bombardamentul american din aprilie 1944.(Bucureşti, 8 mai 1944)

Al doilea bombardament, de data aceasta şi cu bombe incendiare, a avut loc la 15 aprilie 1944. A fost greu lovită Universitatea, dărâmându-se partea veche şi arzând etajul mansardat din clădirea nouă, iar o serie de biblioteci de seminar, între care biblioteca seminarului de istorie veche şi o parte din biblioteca seminarului de istoria românilor au dispărut în flăcări. Tot atunci a fost distrusă complet şi clădirea de alături a ''Cărţii româneşti'', arată istoricul Constantin C. Giurescu în ''Istoria Bucureştilor''.

''La ora 11,30 se dă alarma. Aviaţia anglo-americană îşi face apariţia peste 20 de minute şi bombardează cumplit centrul oraşului, atingând clădirile din jurul Palatului Regal şi Palatului Telefoanelor. Incendii mari la Universitate (...)'', nota în jurnalul său, la 15 aprilie 1944, generalul Sănătescu.

La 15/16 aprilie 1944 a avut loc primul bombardament de noapte al aviaţiei britanice asupra României (''Istoria României în date'', Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).

La 24 aprilie 1944 a avut loc un bombardament aerian asupra Bucureştilor şi la Ploieşti, ''efectuat în cinci valuri cu 600 de avioane''. ''La Ploieşti, distruse sau avariate mai toate rafinăriile, afară de pagubele produse chiar în centrul oraşului. La Bucureşti au bombardat cartierul Atelierelor CFR, până la Chitila, apoi cartierele Bucureştii Noi, Dămăroaia şi Şcoala de Agricultură''. (''Jurnalul generalului Sănătescu'', Editura Humanitas, Bucureşti, 1993)

 

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES

 

Urmări ale bombardamentului aliat asupra rafinăriei 'Steaua Română' din Câmpina, din mai şi august 1944. (18 august 1944)

Bombardamentele au urmat apoi la intervale mai mari sau mai mici, câteodată foarte apropiate. Alternau atacurile din timpul zilei, efectuate de bombardierele americane, cu cele de noapte, ale bombardierelor engleze. ''Atacurile erau anunţate, în genere, cam cu cincisprezece minute înainte, în momentul când avioanele, trecând hotarul, se îndreptau spre Bucureşti; atunci sirenele dădeau ''prealarma'': în clipa aceea activitatea înceta, pietonii începeau să fugă spre adăposturi, iar automobilele - particulare şi ale instituţiilor - se îndreptau în viteză spre bariere, căutând să iasă cât mai repede din oraş''. (''Istoria Bucureştilor'' de Constantin C. Giurescu) AGERPRES/ (Documentare - Ruxandra Bratu; redactori Arhiva Foto: Elena Bălan, Mihaela Tufega; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Irina Giurgiu)