Unul dintre reperele arhitecturale ale Bucureştiului este reprezentat de clădirea Universităţii de Arhitectură şi Urbanism ''Ion Mincu'', un edificiu din piatră construit între anii 1912-1927, după planurile arhitectului Grigore Cerchez, susţinător al curentului care promova specificul românesc în arhitectura monumentală, potrivit lucrării ''Bucureşti - ghid turistic'' (Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1980).
Colaj foto AGERPRES
Foto 1: Clădirea Institutului de Arhitectură ''Ion Mincu'', 1989 / SORIN LUPŞA / Arhiva istorică AGERPRES
Foto 2 : Universitatea de Arhitectură şi Urbanism ''Ion Mincu'' din Capitală, 2019 / SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO
Clădirea este situată pe strada Academiei nr. 18-20 şi se află în apropierea clădirii Universităţii Bucureşti.
Faţada clădirii prevăzută cu o loggie situată deasupra portalului prin care se intră în sala de expoziţii, este tratată într-o manieră apropiată stilului brâncovenesc şi adaptată cerinţelor epocii. De asemenea, sala de expoziţii, marcată pe faţadă printr-o suită de arcade cu coloane răsucite şi capitele aminteşte de ornamentaţia construcţiilor din epoca domnitorului Ţării Româneşti Constantin Brâncoveanu (1688-1714).
Colaj foto AGERPRES
Foto 1: Clădirea Institutului de Arhitectură ''Ion Mincu'', 1990 / SORIN LUPŞA / Arhiva istorică AGERPRES
Foto 2: Universitatea de Arhitectură şi Urbanism ''Ion Mincu'' din Capitală, 2019 / SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO
Aceeaşi lucrare aminteşte că institutul şi-a mărit capacitatea, mai întâi prin aripa construită în 1963, de-a lungul străzii Edgar Quinet şi, apoi, în 1968 printr-o ultimă aripă, de-a lungul străzii Academiei care are, la parter, un spaţiu amplu destinat expoziţiilor.
Inginerul, profesorul şi arhitectul român Grigore Cerchez (1851-1927) a conceput o serie de construcţii emblematice. Pregătirea profesională şi-a dobândit-o la École Centrale des Arts et Manufactures din Paris şi l-a avut drept mentor pe Ion Mincu, un alt arhitect de renume. După obţinerea independenţei României, curentul neoromânesc în arhitectură a vizat redescoperirea specificităţii stilului tradiţional românesc în arhitectura modernă. De factură cultă, dar având drept referinţă forma tradiţională, neoromânismul era şi o expresie a nevoii de cristalizare a unei culturi naţionale cu o identitate puternică, notează www.icr.ro.
Între 1876-1879, Grigore Cerchez a ocupat funcţia de inginer-şef al Capitalei. Prima construcţie în stil neoromânesc a fost ridicată la Brăila, respectiv filiala Băncii Naţionale a României (1886). Au urmat clădirea Muzeului Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" (1904-1908), sediul Teatrului de Comedie de pe Calea Victoriei, astăzi Teatrul Odeon (1911). A colaborat şi la realizarea altor proiecte, precum clădirea Academiei de Studii Economice din Bucureşti, dar a elaborat proiecte şi la cererea unor personalităţi de renume, fiind construite o serie de clădiri particulare ce poartă semnătura sa, între care amintim: Casa Dr. Petre Herescu de pe Bulevardul Dacia (1911-1913), Casa Emil Lahovari (1906-1910), strada Gina Patrichi (fostă strada Orlando), Casa Dissescu de pe Calea Victoriei nr. 196 (1910-1912).
Istoria învăţământului de arhitectură din România a început la 1 octombrie 1864, prin decretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care prevedea înfiinţarea ''Şcolii de Ponţi şi Şosele, de Mine şi Arhitectură'', potrivit www.uauim.ro. AGERPRES/ (Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Marina Bădulescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
© 2025 Agenția Națională de Presă AGERPRES
Conținutul acestui site este proprietatea Agenției Naționale de Presă AGERPRES. Este interzisă republicarea sau redistribuirea conținutului fără menționarea sursei.
Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.
Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:
Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.