Filosoful Mircea Vulcănescu s-a născut în Bucureşti, la 19 februarie/3 martie 1904. Cursurile primare le urmează în particular, între 1910-1914, apoi intră la Liceul ''Matei Basarab'' din Bucureşti.
În timpul Primului Război Mondial, după ce nemţii ocupă Bucureştii, la sfârşitul anului 1916 familia sa se refugiază în nordul Moldovei. În 1917, Mircea Vulcănescu îşi continuă studiile, tot în particular, la Iaşi, dând examenul de promovare la Liceul Naţional, iar în iarna aceluiaşi an trece la Gimnaziul ''Ştefan cel Mare''. În 1918 ia lecţii de istoria filosofiei şi audiază la Universitatea din Iaşi pe Nicolae Iorga, se arată în volumul "Dicţionarul general al literaturii române" apărut sub egida Academiei Române (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2009). În toamna anului 1918 revine în Bucureşti şi se înscrie la Liceul ''Gh. Lazăr'', iar examenul de bacalaureat îl susţine în 1921 la Liceul ''Mihai Viteazul''. Audiază la Universitatea din Bucureşti cursurile lui Vasile Pârvan şi Nae Ionescu.
Se înscrie, în toamna anului 1921, la Facultatea de Filosofie şi Litere şi, în paralel, la Facultatea de Drept din Bucureşti. În perioada studenţiei i-a avut ca profesori pe Dimitrie Gusti şi Nae Ionescu şi a scris mai multe lucrări filosofice. În ianuarie 1925 şi-a susţinut, sub îndrumarea lui Dimitrie Gusti, lucrarea de licenţă în filosofie, având tema ''Individ şi societate în sociologia contemporană''. În iunie acelaşi an susţine şi lucrarea de licenţă la Facultatea de Drept.
A participat la programul de cercetări sociologice iniţiat de Dimitrie Gusti în satul Goicea Mare (judeţul Dolj). Pleacă ulterior la Paris, unde se înscrie la Facultatea de Drept. Aici schiţează, în decembrie 1926, studiul ''Gândirea filosofică a d-lui Nae Ionescu. Note pentru un comentar''. Conduce un cerc de studii religioase şi sociale de pe lângă Biserica Ortodoxă Română din Paris, frecventează cercuri intelectuale cu preocupări teologice şi ţine numeroase conferinţe, precum cea intitulată ''Doctrinele de autoritate şi creştinismul''. În 1927 îşi ia diploma de studii superioare de doctorat în ştiinţele politice şi economice.
Publică, totodată, în ''Buletinul Asociaţiei Studenţilor Creştini din România'' articole şi note, precum ''Cuvinte pentru drum'', ''Aspiraţia la creştinism şi înţelesul ei actual'' (1923), ''Confesionalism şi interconfesionalism în viaţa Federaţiei Asociaţiilor Creştine Studenţeşti din România'' (1927) ş.a.
Revenit la Bucureşti în iulie 1928, se numără printre cei 62 de cercetători din echipa lui D. Gusti care realizează anchete sociologice la Fundu Moldovei. În octombrie 1928 începe să publice în ''Cuvântul'' şi, totodată, este chemat ca asistent la catedra condusă de prof. D. Gusti. În această calitate a condus seminarii unde erau analizate metodele de cercetare monografică şi teoria monografiei sociologice. Ţine conferinţe despre teoria ortodoxă a culturii, despre libertate şi autoritate în viaţa spirituală, şi participă la noi cercetări sociologice.
În septembrie 1929 scrie în ''Realitatea ilustrată'' articolul ''Satul românesc'', iar în anii anii '30 colaborează la numeroase publicaţii. A susţinut comunicări la simpozioanele organizate de asociaţia culturală "Criterion", înfiinţată în toamna anului 1932.
În 1930 devine funcţionar la Ministerul de Finanţe. A continuat să ţină conferinţe, a deschis un curs de economie politică şi unul de drept civil practic la Şcoala Superioară de Asistenţă Socială şi a ţinut prelegeri la Şcoala Superioară de Statistică (1930-1935).
''Vulcănescu este surprinzător: filosof, sociolog, economist, teoretician al eticii sistematice şi al statisticii morale, profesor, poet, cercetător pe teren, teolog, jurist şi critic literar deloc convenţional. Se vrea un spirit al totalităţii, nu un spirit al fragmentului (...)'', menţionează Dicţionarul general al literaturii române, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2009.
În perioada 1935-1944, ocupă diverse funcţii publice, precum cea de director general la Direcţia Vămilor (1935-1937) sau de subsecretar de stat la Ministerul Finanţelor (ianuarie 1941 - 23 august 1944). Ţine conferinţe precum ''Ispita dacică'' (1941), ''Două tipuri de filosofie medievală'' (1942) sau ''Dimensiunea românească a existenţei'' (1943), conduce un seminar cu tema ''Tehnica muncii intelectuale'' (în anul universitar 1942-1943). Între lui Mircea Vulcănescu se numără şi ''Prolegomene sociologice la satul românesc'' şi ''Şcoala sociologică a lui Dimitrie Gusti''.
La 18 mai 1946 este arestat şi închis la Arsenal, iar de acest moment al vieţii sale se leagă ''Jurnalul de la Arsenal''. Eliberat, este arestat din nou la 30 august 1946 şi este condamnat la opt ani de detenţie în lotul ''criminalilor de război''. În timpul procesului, la ultima înfăţişare, din 15 ianuarie 1948, Mircea Vulcănescu s-a apărat timp de patru ore cu un discurs, ''Ultimul cuvânt'', ce avea să fie publicat integral, în 1983, de revista ''Ethos'' de la Paris. Închis la Aiud, Mircea Vulcănescu moare la 28 octombrie 1952, la vârsta de 48 de ani. AGERPRES/(Documentare: Ruxandra Bratu; editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Simona Aruştei)
Explicaţie foto: Monument dedicat lui Mircea Vulcănescu. (Bucureşti, 1 nov. 2009)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
© 2025 Agenția Națională de Presă AGERPRES
Conținutul acestui site este proprietatea Agenției Naționale de Presă AGERPRES. Este interzisă republicarea sau redistribuirea conținutului fără menționarea sursei.
Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.
Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:
Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.