COD GALBEN: 07-08-2020 ora 10 Intre 07 și 08 august;Fenomene vizate se va semnala 07 și 08 august in 07 și 08 august;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Personalitate marcantă a teatrului românesc, membru de onoare al Academiei Române, maestrul Radu Beligan s-a născut la 14 decembrie 1918, în satul Gălbeni, judeţul Bacău, potrivit http://www.tnb.ro/ro/radu-beligan.

A urmat studiile liceale la Iaşi, între anii 1929 şi 1937, ca intern la Liceul "C. Negruzzi".

A urmat cursurile Academiei Regale de Muzică şi Artă Dramatică de la Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1939, arată http://www.academiaromana.ro. Aici a avut şansa de a lucra cu Lucia Sturdza Bulandra.

A debutat în teatru la vârsta de 20 de ani, în spectacolul ''Crimă şi pedeapsă'', după Dostoievski.

În primii ani ai carierei de actor a jucat la Teatrul ''Regina Maria'' (1937-1938), la ''Uranus'' (1938-1939), la Teatrul din Sărindar, la Grădina ''C.A. Rosetti'', la Teatrul ''Tudor Muşatescu'', la Majestic, la Savoy, la Teatrul ''Comedia'', la Municipal. La sfârşitul anilor '40, a existat chiar şi Compania ''Radu Beligan''. La Teatrul Naţional din Bucureşti a venit pentru prima dată în 1945.

 

Foto: (c) MARIA POSTELNICU / AGERPRES FOTO


Mai târziu, în 1961, a înfiinţat Teatrul de Comedie, fiind directorul acestuia timp de opt ani (1961-1969). La 5 ianuarie 1961 a fost prezentat publicului primul spectacol al acestui teatru - ''Celebrul 702'' de Alexandru Mirodan, regia Moni Ghelerter, cu Radu Beligan în rolul principal. Pe această scenă, actorul a mai interpretat roluri în spectacolele ''Şeful sectorului suflete'' de Alexandru Mirodan (1963), ''Rinocerii'' de Eugene Ionesco (1964), ''Capul de răţoi'' de George Ciprian (1966), ''Opinia Publică'' de Aurel Baranga (1967), ''Ucigaş fără simbrie'' de Eugene Ionesco (1968).

 

Foto: (c) MIHAI ALEXE / AGERPRES FOTO


Din 1969 până în 1990, Radu Beligan a fost directorul Teatrului Naţional Bucureşti.

De-a lungul carierei de aproape opt decenii, a realizat peste 80 de roluri în teatru şi 30 în filme.

"A fost Rică Venturiano din 'O noapte furtunoasă', Agamiţă Dandanache din 'O scrisoare pierdută', Catindatul din 'D'ale carnavalului' de I.L. Caragiale, unul dintre dramaturgii români preferaţi. Celebre rămân şi rolurile Bérenger din 'Rinocerii' lui Eugene Ionesco, Cyrano de Bergerac din piesa cu acelaşi titlu a lui Edmond Rostand, Richard al III-lea al lui Shakespeare, Actorul din 'Azilul de noapte' de Maxim Gorki, 'Filipetto' din Bădăranii de Carlo Goldoni, Antonio Salieri din 'Amadeus' de Peter Schaffer sau Gulielmo din 'Numele trandafirului' de Umberto Eco", notează http://www.academiaromana.ro.

 

Foto: (c) PAUL BUCIUTA / AGERPRES FOTO


A avut o activitate bogată şi la radio şi la televiziune. Primul său rol în film a fost Rică Venturiano din ''O noapte furtunoasă'', în regia lui Jean Georgescu (1943), iar ultimul în ''După-amiaza unui torţionar'', în regia lui Lucian Pintilie (2001). Printre alte pelicule din distribuţia cărora a făcut parte Radu Beligan pot fi amintite: "Lanţul slăbiciunilor" (1952), "Directorul nostru" (1960), "Castelanii" (1966), "Tată de duminică" (1975), "Aurel Vlaicu" (1977), "Horea" (1984), "Trahir" (1992), potrivit lucrării "1234 cineaşti români" (Cristina Corciovescu şi Bujor Rîpeanu, Ed. Ştiinţifică, 1996).

Talentul regizoral al lui Radu Beligan a strălucit în ''Egoistul" de Jean Anouilh, ''De partea cui eşti?" de Ronald Harwood, ''O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale, ''Poveste din Irkutsk" de Aleksei Arbuzov, ''Sălbaticii" de Serghei Mihailovici Mihalkov, ''Doctor fără voie" de Moliere (co-regie cu Sică Alexandrescu), ''Străini în noapte" de Eric Assous.

Este autorul volumelor de eseuri ''Pretexte şi subtexte" (1968), ''Luni, Marţi, Miercuri..." (1978), ''Note de insomniac" (2001, volum reeditat în 2008), dar şi autor a nenumărate traduceri şi adaptări din dramaturgia franceză, engleză şi italiană.

 

Foto: (c) ROMULUS BOANCĂ / AGERPRES FOTO



La fel de bogată a fost şi activitatea sa didactică, profesională şi academică: profesor la Institutul de Teatru şi Film (1950-1965); membru al cartelului Internaţional al Teatrului (1967); preşedinte activ (1971) şi preşedinte de onoare pe viaţă (1979) al Institutului Internaţional de Teatru; co-preşedinte, cu Yehudi Menuhin, al Festivalurilor Internaţionale de Teatru şi Muzică organizate de UNESCO (1971-1978); membru în Consiliul Superior al Teatrului Naţiunilor, sub preşedinţia lui Pierre Moinet; membru al Academiei ''Le Muse'' din Florenţa, societar de onoare al Teatrului Naţional ''I.L.Caragiale'' (2001), membru al Uniunii Scriitorilor din România (2008).

În 2004, Radu Beligan a devenit membru de onoare al Academiei Române.

Cartea sa de vizită este impresionantă la capitolul premii şi distincţii: Artist Emerit (1953), Artist al Poporului (1962), Ordinul Meritul Cultural clasa I (1967), Premiul Academiei "Le Muse" din Florenţa (1980), Premiul Galei UNITER - Trofeul Dionysos (1995-1996), Premiul Academiei Române (1999), Premiul "14 Juillet" al Ministerului de Externe al Franţei (1998), Trofeul ''Eugene Ionesco'' (1999), Premiul Revistei ''Flacăra" (2000), Marele Premiu acordat de Guvernul României, în cadrul Premiilor Naţionale de Teatru (2002), Ordinul Drapelul Iugoslav cu steaua de aur şi colan (2003), Premiul de Excelenţă al Festivalului Teatrului de Comedie (2006), Premiul de excelenţă al Galei UNITER (2007-2008).

A fost Doctor Honoris Causa al Academiei de Arte "George Enescu" din Iaşi (1994) şi al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică ''I.L. Caragiale" (2003).

La 5 aprilie 2002, Radu Beligan a fost numit în grad de Ofiţer al Ordinului Naţional al Legiunii de Onoare franceze, fiind primul actor român căruia i s-a acordat această prestigioasă distincţie.

Pentru meritele profesionale şi artistice, Preşedinţia României i-a acordat Ordinul Naţional "Serviciul Credincios" în grad de Mare Ofiţer (2004) şi Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Mare Cruce (2008).

 

Foto: (c)  GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO


Actorul Radu Beligan a primit în 2011 o stea pe Aleea Celebrităţilor. Tot atunci, maestrul a primit titlul de cel mai longeviv actor încă în activitate pe scena unui teatru, din partea Guinness World Records.

Radu Beligan a murit la 20 iulie 2016, la vârsta de 97 de ani.

În ziua de 14 decembrie 2018, Academia Română, prin Secţia de arte, arhitectură şi audio-vizual, organizează sesiunea omagială "Radu Beligan - un centenar de la naştere". În aceeaşi zi, este programat evenimentul "Centenar Radu Beligan" organizat de Teatrul Naţional Bucureşti, în parteneriat cu Primăria Capitalei şi Centrul Cultural ArCub. La rândul său, Banca Naţională a României lansează în circuitul numismatic, începând cu 14 decembrie 2018, o monedă din argint cu tema 100 de ani de la naşterea lui Radu Beligan. Reversul monedei prezintă portretul actorului Radu Beligan şi inscripţiile în arc de cerc "RADU BELIGAN" şi "100 DE ANI DE LA NAŞTERE". AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru; redactori Arhiva foto: Elena Bălan, Mihaela Tufega; editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.