Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Octav Doicescu s-a născut la 8 ianuarie 1902, la Brăila.

A efectuat studiile liceale la Ploieşti. A absolvit cursurile Şcolii Superioare de Arhitectură la Bucureşti, apoi a frecventat Academia Liberă de Arte Frumoase şi diferite cercuri de artă, potrivit lucrării "Membrii Academiei Române (1866-2003)" (Editura Enciclopedică, 2003).

A devenit doctor în arhitectură în 1971, cu teza "Studiu pentru definirea conceptului arhitectural al Institutului Politehnic din Bucureşti".

Între anii 1953 şi 1976, a fost şef al colectivului de proiectare din cadrul Institutului "Proiect" Bucureşti, iar între 1945 şi 1972, a ocupat funcţia de profesor la Institutul de Arhitectură "Ion Mincu" din Bucureşti.

A organizat pavilionul "Casa Română" la Expoziţia Internaţională de la New York din 1939 şi pavilionul ţării noastre la Expoziţia Internaţională de la Milano (1947), notează sursa citată.

Fântâna Mioriţa din Bucureşti, concepută de arhitectul Octav Doicescu

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

 

Octav Doicescu a rămas în istoria arhitecturii româneşti prin realizarea unor ansambluri arhitectonice de mare amploare. Dintre lucrările sale, pot fi amintite: Opera Română din Bucureşti, inaugurată în 1945; Complexul de pe malul lacului Snagov (1936-1945); fântâna Mioriţa din Capitală; fântâna Zodiac din Parcul Carol I (1935); Uzinele "Tractorul" din Braşov; uzina de anvelope din Băicoi; cartierul de locuinţe din Parcul "Filipescu" din Bucureşti; centrala telefonică de pe strada Banu Manta (1940-1941); blocul Institutului de Proiectări Construcţii Maşini de pe Calea Victoriei (1941-1945); Clubul nautic de pe malul lacului Herăstrău (1937-1938); restaurantul Românesc de la Băneasa, actualmente Restaurantul "Casa Albă" (1930).

Opera Naţională din Bucureşti, ridicată după planurile arhitectului Octav Doicescu

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO


În 1969, a finalizat Ansamblul Institutului Politehnic din Bucureşti.

A proiectat Monumentul "Turnul dezrobirii Basarabiei" de la Ghidighici, Chişinău (1942), distrus doi ani mai târziu.

La sfârşitul anilor '30, a scris broşura "Către o arhitectură a Bucureştilor", împreună cu Marcel Iancu şi Horia Creangă, conform http://octavdoicescu.blogspot.com/. În 1939, a devenit unul dintre redactorii şi fondatorii publicaţiei "Simetria", al cărei ultim număr a apărut în 1945.

Restaurantul Casa Albă din Băneasa

Foto: (c) PAUL BUCIUTA / AGERPRES FOTO


A fost colaborator permanent al revistei "Arhitectura", printre studiile publicate aici numărându-se: "Trăim în oraşe negustoreşti" (1939); "Oraşe şi sate româneşti" (1943); "Oraşul american şi arhitectura lui" (1946); "Monumente de arhitectură din nordul Moldovei" (1954); "Arhitectura ca problemă de continuitate" (1958); "Pentru o locuire omenească - arhitecţii şi aglomerarea urbană" (1960); "Oraşul şi substanţa lui" (1961); "Unele implicaţii ale determinismului" (1967).

Octav Doicescu a fost preşedinte de onoare al Uniunii Arhitecţilor din România. În 1972, a primit Marele Premiu al Uniunii Arhitecţilor pentru ansamblul Institutului Politehnic şi pentru întreaga activitate. În 1939, a devenit Cetăţean de Onoare al oraşului New York, titlu oferit de celebrul primar La Guardia, notează http://octavdoicescu.blogspot.com/.

A fost Doctor Honoris Causa al Institutului de Arhitectură "Ion Mincu".

În 1953, a fost laureat al Premiului de Stat.

La 1 martie 1974, a devenit membru titular al Academiei Române, fiind al treilea arhitect academician român, după Petre Antonescu şi Duiliu Marcu.

Prolificul arhitect român Octav Doicescu a încetat din viaţă la 10 mai 1981, fiind înmormântat în cimitirul Bellu din Bucureşti. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Anda Badea)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – [email protected].

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.