COD GALBEN: 22-05-2025 ora 10 Intre 22 mai, ora 12 – 22 mai, ora 23 se va semnala instabilitate atmosferică temporar accentuată COD GALBEN: 22-05-2025 ora 20 Intre 20:15 si 21:30 se va semnala Averse torențiale care vor acumula 15...25 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului, grindină. in Județul Mureş; COD GALBEN: 22-05-2025 ora 20 Intre 20:10 si 21:10 se va semnala Averse torențiale care vor acumula 15...25 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului/ vijelie, grindină. in Județul Tulcea;
Actriţa Dina Cocea, personalitate marcantă a teatrului românesc, s-a născut la 27 noiembrie 1912, la Bucureşti.
Fiică a gazetarului N.D. Cocea şi a Floricăi Mille, fiica gazetarului şi scriitorului Constantin Mille, Dina Cocea a făcut studii de actorie la Paris, unde a şi debutat, în 1934. A revenit la scurt timp în ţară, unde avea să desfăşoare o carieră teatrală ce a adunat peste o sută de roluri (majoritatea la Teatrul Naţional din Bucureşti), numeroase roluri în film şi nenumărate înregistrări la radio şi televiziune, potrivit http://www.tnb.ro.
A debutat la Teatrul ''Comedia'', în 1935, în piesa de teatru ''Adevăratul Iacob'', alături de George Timică. În 1940 a fondat ''Teatrul Nostru'', unde a fost şi director între 1941-1949. După 1949 a jucat la Teatrul Naţional din Bucureşti.
''Dina Cocea şi-a început cariera actoricească, după cum îi plăcea să sublinieze, având norocul să joace alături de mari nume ale teatrului românesc: Ion Iancovescu, Lucia Sturdza Bulandra, Tony Bulandra, V. Maximilian, George Vraca, Fory Etterle şi sub îndrumarea unor regizori importanţi: Sică Alexandrescu, Victor Ion Popa, Ion Sava. Şi-a desăvârşit cariera la Teatrul Naţional din Bucureşti, unde a creat, vreme de câteva decenii, roluri de neuitat pe partituri importante ale dramaturgiei clasice, româneşti şi universale, la care s-au adăugat numeroase roluri în film şi nenumărate înregistrări la radio şi televiziune'', menţiona un comunicat al TNB din 2008.
În teatru, unele dintre cele mai frumoase roluri ale sale au fost cele din: "Hoţii" de Schiller, "Tartuffe" de Moliere, "Doamna lui Ieremia" de Nicolae Iorga, "Din jale se întrupează Electra" de Eugene O'Neill, "Furtuna" de Ostrovski - toate pe scena Naţionalului bucureştean, la care se adaugă roluri în alte teatre, între care "Ferma" de David Storey la Teatrul "Bulandra". Rolul la care a ţinut cel mai mult şi i-a adus cele mai mari satisfacţii a fost cel al reginei Elisabeta din "Maria Stuart" de F. Schiller, potrivit sursei citate.
Roluri memorabile a interpretat şi în piesele: ''Undeva într-o ţară sau complotul condamnaţilor'', de Virta Nikolai (1949), ''Invitaţie la castel'', de J. Anouilh (1958), ''Anna Karenina'', de Tolstoi (1961), ''Părinţii teribili'', de J. Cocteau (1968), ''Ferma'', de David Storey (Teatrul ''L.S. Bulandra'' Bucureşti, 1975), ''Dublu joc'', de R. Thomas (Teatrul de Stat din Turda, 1980), ''Escapada'', de M. Velicikov (Teatrul ''Odeon'' Bucureşti, 1983), ''Dulcile-amare bucurii'' (Teatrul de Stat ''Victor Ion Popa'' din Bârlad, 1988), ''Ana-Lia'' (Teatrul Foarte Mic, A.T.F. Bucureşti,1989).
Dina Cocea s-a manifestat şi ca dramaturg. A scris textele pieselor ''Dulcile-amare bucurii'' şi ''Ana-Lia'', precum şi piesa ''Ioana pe rug'', jucată la Teatrul ''George Bacovia'' din Bacău în 1999.
Pe marile ecrane a apărut prima dată în 1939, în filmul "O noapte de pomină" (regia Ion Şahighian), potrivit volumului ''1234 cineaşti români'' (Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1996). A mai jucat în filmele: ''Cartierul veseliei'' (regia Manole Marcus, 1964), "Neamul Şoimăreştilor" (regia Mircea Drăgan, 1964), ''Ciprian Porumbescu'' (regia Gheorghe Vitanidis, 1972), "Ştefan cel Mare - Vaslui 1475" (regia Mircea Drăgan, 1974), ''Muşchetarul român'' (regia Gheorghe Vitanidis, 1975), ''Aurel Vlaicu'' (regia Mircea Drăgan, 1977), "Iancu Jianu haiducul" (regia Dinu Cocea, 1980), ''Atac în bibliotecă'' (regia Mircea Drăgan, 1992).
În calitate de profesor universitar, Dina Cocea a pregătit multe generaţii de actori la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, unde printre studenţii săi s-au numărat şi Marin Moraru şi Gheorghe Dinică. În perioada 1952-1962 a fost decan al Facultăţii de Teatru.
Începând din 1956, a reprezentat România la congrese internaţionale sau la manifestări organizate de ONU şi UNESCO, iar între 1979-1989 a fost preşedinte al Asociaţiei Oamenilor de Artă din Instituţiile Teatrale şi Muzicale. Dina Cocea a avut şi o prodigioasă activitate eseistică şi publicistică, scriind numeroase articole de sinteză, critică şi cronică dramatică în presa de specialitate autohtonă şi străină.
A fost distinsă, de-a lungul carierei sale, cu numeroase premii şi titluri, precum cel de ''Artist Emerit''. În 2001 i-a fost acordat titlul de societar de onoare al Teatrului Naţional ''I.L. Caragiale'' din Bucureşti, iar la 30 ianuarie 2003 i-a fost decernat titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică ''I.L. Caragiale'' (UNATC).
De asemenea, actriţei Dina Cocea i-a fost conferit, la 29 noiembrie 2002, Ordinul Naţional ''Steaua României'' în grad de Cavaler, ''pentru crearea şi transmiterea cu talent şi dăruire a unor opere literare semnificative pentru civilizaţia românească şi universală''.
La 26 noiembrie 2002 actriţa Dina Cocea şi actorul Colea Răutu şi-au sărbătorit împlinirea vârstei de 90 de ani în cadrul unei festivităţi care a avut loc la Casa Capşa şi care a marcat, totodată, aniversarea a 150 de ani de la înfiinţarea Teatrului Naţional din Bucureşti.
Dina Cocea a murit la 28 octombrie 2008.
În zilele de 26, 27 şi 28 octombrie 2018 Casa de Producţie TVR va difuza, ''IN MEMORIAM Dina Cocea'', un spectacol din ''Arhiva de Aur'': ''Micii burghezi'', de Maxim Gorki (TVR Internaţional - vineri, 26 octombrie; TVR Moldova - sâmbătă, 27 octombrie; TVR 3 - duminică 28 octombrie), potrivit unui comunicat de presă. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Alexandru Cojocaru)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
© 2025 Agenția Națională de Presă AGERPRES
Conținutul acestui site este proprietatea Agenției Naționale de Presă AGERPRES. Este interzisă republicarea sau redistribuirea conținutului fără menționarea sursei.
Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.
Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:
Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.
< | may 2025 | > | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
su | mo | tu | we | th | fr | sa |
27 | 28 | 29 | 30 | 1 | 2 | 3 |
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
< | june 2025 | > | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
su | mo | tu | we | th | fr | sa |
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |