Termenul de "francofonie'' a fost utilizat, iniţial, de geograful francez Onesime Reclus, în anul 1880, pentru a desemna spaţiile geografice, unde limba franceză era folosită în mod curent indiferent de situaţia politică a teritoriului respectiv.

La 20 martie 1970, cu prilejul unei reuniuni la nivel înalt desfăşurată la Niamey (Niger) la care au luat parte 21 de şefi de state sau de guverne din ţări vorbitoare de limbă franceză, are loc semnarea Convenţiei care pune bazele Agenţiei de Cooperare Culturală şi Tehnică, ce avea drept rol promovarea şi difuzarea culturilor statelor membre precum şi intensificarea cooperării culturale şi tehnice între acestea, potrivit www.francophonie.org.

Începând de la această dată, ziua de 20 martie marchează "Ziua Internaţională a Francofoniei".

Consacrarea definitivă a dimensiunii instituţionale a Francofoniei a fost marcată de prima Conferinţă a şefilor de stat şi de guvern a ţărilor având în comun folosirea limbii franceze, eveniment desfăşurat la Versailles, la 17-19 februarie 1986, la care au participat 42 de state. Cu acest prilej s-au pus bazele proiectelor axate pe ideea de solidaritate şi s-au votat 28 de decizii practice.

Participarea României la activităţile diverselor organisme francofone datează din 1990, odată cu conferinţele ministeriale sectoriale, care au avut loc începând cu acea perioadă. Pe plan instituţional însă, oficializarea situaţiei României a avut loc la Conferinţa la nivel înalt de la Paris - Chaillot, din 1991, când România a primit statutul de observator.

Calitatea de membru cu drepturi depline a fost obţinută doi ani mai târziu, la 16-18 octombrie 1993, la cea de-a V-a Conferinţă la nivel înalt a şefilor de stat şi de guvern ai ţărilor vorbitoare de limbă franceză, desfăşurată la Port Louis, în Mauritius.

Cea de-a XII-a sesiune a Conferinţei Ministeriale a Francofoniei (CMF) şi cea de-a XXXI-a sesiune a Consiliului Permanent al Francofoniei (CPF) au fost găzduite de către România (Bucureşti, 4-5 decembrie 1998, respectiv, 2-3 decembrie 1998). Cu acest prilej, organizaţia devine Agenţia Interguvernamentală a Francofoniei. A fost pentru prima dată când, după ce a dobândit statutul de membru cu drepturi depline, România a organizat o instanţă instituţională de asemenea nivel a Francofoniei.

La 7-8 februarie 2001, în cadrul celei de a XV-a sesiuni a Conferinţei Ministeriale a Francofoniei, desfăşurată la N'Djamena (Ciad), delegaţia României, condusă de Mihnea Motoc, secretar de stat în MAE, a prezentat oficial candidatura României pentru organizarea la Bucureşti a celui de-al XI-lea summit al Francofoniei, din anul 2006, candidatură aprobată la cel de-al X-lea summit de la Ouagadougou, Burkina Faso (2004).

România fost prezentă la reuniunea de parteneriat a Statelor din Europa Centrală şi de Est, membre ale Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, în domeniul educaţiei, desfăşurată la Vilnius, între 25 septembrie - 4 octombrie 2002.

Cu prilejul conferinţei ministeriale desfăşurate la Antananarivo (Madagascar), în 2005, are loc adoptarea unei noi Carte a Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei care are rolul de raţionalizare a structurilor organizaţiei şi a modurilor de funcţionare ale acesteia şi instituţionalizează denumirea oficială de Organizaţia internaţională a Francofoniei, conform www.francophonie.org.

Conform cartei adoptate la Antananarivo, obiectivele francofoniei instituţionale sunt: Instaurarea şi dezvoltarea democraţiei; prevenirea, gestiunea şi rezolvarea conflictelor; susţinerea statului de drept şi a drepturilor omului intensificarea dialogului între culturi şi între civilizaţii; apropierea între popoare prin cunoaşterea reciprocă; întărirea solidarităţii existente prin acţiuni de cooperare multilaterală menite să favorizeze dezvoltarea economică şi promovarea educării şi formării, indică www.mae.ro.

În perioada 25-29 septembrie 2006, s-a desfăşurat la Bucureşti cea de-a XI-a Conferinţă a şefilor de stat şi de guvern care au în comun limba franceză - Sommet-ul Francofoniei. A fost primul eveniment de o asemenea anvergură găzduit vreodată de România, cu participarea a 36 de şefi de stat şi de guvern, 25 de miniştri ai Afacerilor externe, 11 miniştri ai Culturii şi Francofoniei - şi primul Sommet al Francofoniei care a avut loc în Europa Centrală şi de Sud-Est. Pe ordinea de zi a lucrărilor au fost incluse, printre altele, teme privind analizarea a 12 solicitări de aderare sau de schimbare a statutului în cadrul Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei; utilizarea limbii franceze în interiorul organizaţiilor internaţionale; înfiinţarea, la Paris, a Casei Francofoniei.

La 29-30 noiembrie 2014, a avut loc, la Dakar (Senegal), cea de-a XV-a Conferinţă la nivel înalt a şefilor de stat sau de guvern ai ţărilor membre ale Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (OIF). Cu acest prilej, au fost luate o serie de decizii importante pentru evoluţia viitoare a organizaţiei, conform www.mae.ro: a fost adoptat noul program de acţiune al OIF şi strategia pe termen mediu pentru perioada 2015 - 2018. Tematica sub care s-a desfăşurat această conferinţă la nivel înalt a fost: "Femeile şi tinerii în Francofonie: vectori ai păcii şi actori ai dezvoltării". În context, s-a urmărit lărgirea ariei de competenţă a Francofoniei, prin adoptarea unei strategii economice şi s-a discutat despre importanţa din ce în ce mai mare a dimensiunii regionale a proiectelor din cadrul Francofoniei, potrivit www.mae.ro.

În prezent, organizaţia reuneşte 58 de state şi guverne membre şi 26 de observatori, potrivit www.francophonie.org. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Simona Aruştei)

Sursa foto: www.francophonie.org