Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Aşezările rurale din Transilvania au un extraordinar potenţial cultural şi turistic, fiind foarte căutate anual de turişti din întreaga lume. În Evul Mediu, apărarea în faţa invadatorilor a determinat locuitorii mai multor aşezări din Transilvania să construiască structuri fortificate în apropierea bisericilor care erau considerate loc de refugiu şi adăpost. Ulterior, peste secole, acestea au devenit importante obiective turistice reprezentative pentru România, şapte dintre ele fiind din 1999 trecute în Patrimoniul Mondial UNESCO. Este vorba despre şapte aşezări rurale cu biserici cu edificii fortificate: situl rural Câlnic, situl rural Prejmer, situl rural Viscri, situl rural Dârjiu, situl rural Saschiz, situl rural Biertan şi situl rural Valea Viilor, conform portalurilor de specialitate www.patrimoniu.ro şi www.patrimoniunational.ro.

Fiecare biserică fortificată are un specific aparte, reprezentând o soluţie defensivă specială, potrivit portalului patrimoniu.ro care identifică trei tipuri de astfel de edificii: 1) bisericile cu incintă fortificată, care au construcţiile defensive dispuse aproape exclusiv pe incintă, rezultând că biserica este puţin sau deloc fortificată. Elocventă în acest sens este incinta fortificată din Prejmer; 2) bisericile fortificate tipice pentru zonele colinare care au elementele defensive dispuse aproape în egală măsură pe biserică şi pe incintă. Interesante pentru complexitatea amenajărilor defensive sunt biserica din Valea Viilor şi incinta triplă a bisericii din Biertan. La situl rural de la Viscri, structura de fortificaţie cuprinde atât incinta cât şi biserica. 3) bisericile-reduit, apărute spre sfâşitul secolului al XV-lea, reprezintă ultima etapă în ce priveşte evoluţia fortificării bisericilor. Prima biserică-reduit a fost cea construită în Saschiz în 1496. Protejarea comunităţilor prin fortificarea bisericilor a fost preluat de aşezările secuieşti din vecinătate, un exemplu în acest sens fiind biserica fortificată de la Dârjiu, indică portalul www.patrimoniu.ro.

 

Foto: (c) ALEX TUDOR/ AGERPRES FOTO



Biserica sitului rural din Câlnic, din judeţul Alba, construită cel mai probabil în secolul al XIV-lea, este una de tip sală cu dimensiuni mari, având o navă care are lăţimea de 9,35 metri şi absida semicirculară de 7,40 metri. Aşezarea rurală a Câlnicului este amintită documentar în anul 1269, conform http://www.patrimoniulnational.ro.

 

Foto: (c) ALEX TUDOR/ AGERPRES FOTO



Biserica din aşezarea rurală Prejmer, judeţul Braşov, a avut iniţial planul unei cruci greceşti cu braţe egale. Are centrul pătrat cu dimensiuni de 6 pe 6 metri, iar braţele crucii se compun dintr-o travee de 6 pe 6 metri şi o apsidă, formată din cinci laturi ale unui octogon, conform datelor înscrise pe portalul www.cetateaprejmer.ro. Braţul din vest a fost prelungit în secolul al XVI-lea şi are o lungime de 15 metri şi este închis de un perete drept. Patru stâlpi formează travea centrală. A fost renovată în anii '60 ai secolului al XX-lea, indică www.cetateaprejmer.ro. În secolul al XV-lea a fost construit zidul de incintă de formă ovală care are un diametru de 72 m, fiind compus de un zid de circa 3-4 m grosime şi 10-12 m înălţime care este întărit de patru turnuri, conform sursei amintite.

 

Foto: (c) SIMION MECHNO/ AGERPRES FOTO



Biserica din situl rural Viscri, din judeţul Braşov, este o incintă bisericească-sală în stil romanic, care a fost extinsă la începutul secolului al XVI-lea pentru a forma o navă trapezoidală cu multe elemente artistice, conform www.viscri-info.ro. Potrivit portalului de specialitate www.patrimoniulnational.ro, ansamblul de la Viscri este poate singura incintă fortificată din România care protejează o biserică construită în secolul al XII-lea şi care mai există astăzi. Ansamblul de la Viscri este format din biserica fortificată şi două incinte de apărare. Prima incintă este întărită cu şase turnuri de apărare amplasate devansat faţă de zid, cu excepţia turnului porţii care este amplasat spre interior. A doua incintă cuprinde casa paznicului cetăţii.

 

Foto: (c) GINA ŞTEFAN/ AGERPRES FOTO



Ansamblul sitului rural Dârjiu, situat la sud-vest de Odorheiu Secuiesc, este alcătuit din biserică, incinta fortificată şi turnul porţii. Biserica pare să dateze din secolul al XIV-lea, fiind modificată înainte de 1419 care este anul picturii. În secolul al XVI-lea a fost ridicată bolta gotică în reţea, iar biserica a primit aspectul de reduit prin fortificarea podului, indică www.patrimoniulnational.ro. În jurul bisericii a fost construit un zid de incintă de formă poligonală, dotat cu turnuri de colţ şi cu un puternic turn-clopotniţă, care este şi turn de poartă.

 

Foto: (c) DORINA MATIS/ AGERPRES FOTO



Situl rural Saschiz este aşezat pe drumul naţional ce leagă Rupea de Sighişoara. Cetatea a fost construită de localnici în jurul anului 1400, iar biserica din piaţa centrală a început să fie ridicată la 1493. Biserica gotică este de tip sală, cu absidă pentagonală gotică şi sacristie pe latura de nord, indică www.patrimoniulnational.ro.

 

Foto: (c) SILVIU MATEI/ AGERPRES FOTO



Localitatea Biertan este atestată documentar în 1283. Biertan este una dintre cele mai mari şi mai cunoscute biserici fortificate din Transilvania. Între 1493-1522 a fost construită biserica pe locul unei biserici anterioare, potrivit www.patrimoniulnational.ro. Este vorba despre o biserică-hală în stil gotic târziu, care are în componenţă 3 nave, cor cu absidă poligonală, sacristie şi nivel de apărare. În jurul anului 1468, fortificaţia, cu două incinte concentrice şi o a treia parţială, avea 7 turnuri şi 2 bastioane, fiind apoi extinsă în secolul al XVI-lea, indică sursa amintită.

 

Sursa foto: (c) www.sibiu-turism.ro



Satul Valea Viilor este situat în fostul Scaun Săsesc al Mediaşului, la 14 km distanţă de Mediaş. Biserica a fost ridicată în secolul al XII-lea, însă a fost amintită în documente în 1414. În jurul anului 1500 biserica de tip sală este fortificată, cu un puternic turn vestic şi un turn peste sanctuar, unite între ele printr-un pod fortificat plasat deasupra navei. În secolul al XVII-lea sunt consemnate ultimele lucrări de fortificare. Biserica a cunoscut lucrări de restaurare în anii '60 şi la începutul anilor '70 ai secolului al XX-lea, potrivit www.patrimoniulnational.ro. Conform www.cjsibiu.ro, zidurile ajung la 6-7 metri înălţime.

Spre sfârşitul secolului al XVIII-lea, bisericile fortificate şi-au pierdut funcţia defensivă. Ele au concentrat însă în continuare viaţa comunităţilor, adunând, la interior sau în jurul lor, clădirile de folosinţă comună sau pe cele cu destinaţie specială ale comunităţilor: primăria, şcoala confesională, sala comunală, casa parohială evanghelică şi casele predicatorilor, potrivit portalului www.patrimoniu.ro.AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Ady Ivaşcu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.