Ziua internaţională a copiilor dispăruţi este marcată, anual, la 25 mai.

Principalele acţiuni organizate la data de 25 mai aparţin Reţelei Globale a Copiilor Dispăruţi (Global Missing Children's Network - GMCN), la rândul ei o iniţiativă comună a Centrului Internaţional pentru Copii Dispăruţi şi Exploataţi şi a Centrului Naţional pentru Copii Dispăruţi şi Exploataţi din SUA.

Reţeaua GMCN, al cărei principal scop este de răspândi imagini şi informaţii despre copiii dispăruţi, are 22 de membri, printre care şi România. Ceilalţi 21 sunt: Albania, Argentina, Belarus, Belgia, Brazilia, Canada, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Mexic, Olanda, Noua Zeelandă, Polonia, Rusia, Serbia, Africa de Sud, Coreea de Sud, Spania, Marea Britanie şi SUA.

Ziua internaţională a copiilor dispăruţi coincide cu Ziua naţională a copiilor dispăruţi din SUA, propusă de fostul preşedinte american Ronald Reagan în 1983. Data de 25 mai nu este deloc întâmplătoare, ea aducând aminte de faimosul caz al băiatului Etan Kalil Patz, în vârstă de şase ani, declarat dispărut la 25 mai 1979, în Manhattan, New York. Etan Patz nu a fost găsit nici până în zilele noastre, fiind declarat oficial decedat în 2001. Investigaţiile legate de acest caz continuă, însă, şi în prezent.

La 25 mai 2017, la Bucureşti, comisarul-şef Emil Gănţoi de la Direcţia de Investigaţii Criminale a Poliţiei Române a declarat că "la începutul anului 2017, se aflau în evidenţă 313 minori dispăruţi, iar la 31 martie aveam în evidenţă 271 de minori dispăruţi". Potrivit lui Emil Gănţoi, în peste 95% din cazuri este vorba de plecări voluntare, pe care Poliţia Română le soluţionează în primele 24 de ore.

La rândul său, Diana Stănculeanu, coordonator de programe la Asociaţia Salvaţi Copiii, a explicat că în cazul copiilor care provin din centrele de plasament, a fugi din aceste locuri este aproape o rutină. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea, editor online: Adrian Dădârlat)