La 10 martie 2018, este programat, la Sala Palatului din Bucureşti, Congresul extraordinar al PSD. Structurile naţionale de conducere ale partidului s-au reunit din 1990 şi până astăzi sub forma Conferinţelor Naţionale, a Convenţiilor Naţionale sau a Congreselor.

Partidul Social Democrat (PSD), sub denumirea actuală, s-a constituit, la data de 16 iunie 2001, prin fuziunea Partidului Democraţiei Sociale din România (PDSR) cu Partidul Social Democrat Român (PSDR). PSD este continuatorul PDSR-ului, acesta din urmă fiind la rândul său urmaşul FDSN. Denumirea de Partidul Democraţiei Sociale din România (PDSR) a fost adoptată la Conferinţa din 9-10 iulie 1993. Partidul s-a constituit în cadrul Convenţiei Naţionale din 28-29 iunie 1992, sub denumirea de Frontul Democraţiei Sociale din România (FDSN) şi a rezultat prin desprinderea de FSN, în martie 1992, a unei aripi majoritare.

La prima Conferinţă Naţională a FSN, din 7-8 aprilie 1990, Ion Iliescu a fost ales preşedinte al partidului, fiind desemnat în acelaşi timp candidat al formaţiunii la alegerile prezidenţiale din 20 mai 1990. În cadrul aceleiaşi Conferinţe, s-a fixat strategia electorală şi au fost elaborate documentele programatice ale partidului.

Forul de conducere al FSN s-a reunit pentru a doua oară sub această denumire, în zilele de 16 şi 17 martie 1991, sub forma Convenţiei. În cadrul Convenţiei, Petre Roman l-a înlocuit pe Ion Iliescu în fruntea partidului, şi au fost adoptate Statutul şi moţiunea "Un viitor pentru România", devenit programul partidului.

Convenţia din 27-29 martie 1992 a marcat desprinderea din FSN a unei grupări majoritare susţinătoare a preşedintelui Ion Iliescu, care a dat naştere unui nou partid: Frontul Democrat al Salvării Naţionale (FDSN). Totodată, în urma adoptării moţiunii "Viitorul-Azi" susţinută de Petre Roman, acesta a rămas preşedintele FSN.

FDSN, partidul desprins din FSN, s-a reunit în Conferinţa Naţională, la 27-28 iunie 1992, fiind adoptate statutul şi programul noului partid. De asemenea, Ion Iliescu a fost desemnat candidatul FDSN la alegerile prezidenţiale din 1992 iar Oliviu Gherman a fost ales preşedinte al partidului.

Conferinţa Naţională a FDSN din 9-10 iulie 1993 a hotărât schimbarea numelui în Partidul Democraţiei Sociale din România (PDSR) şi fuziunea prin absorbţie cu Partidul Republican (PR), Partidul Cooperatist (PC) şi Partidul Socialist Democratic din România (PSDR). Preşedintele al partidului a fost reales Oliviu Gherman iar preşedinte executiv, Adrian Năstase.

Conferinţa Naţională a PDSR din 24-25 noiembrie 1995 l-a reales pe Oliviu Gherman în funcţia de preşedinte şi pe Adrian Năstase în cea de preşedinte executiv. Tot în cadrul Conferinţei Naţionale din noiembrie 1995, a fost adoptată şi platforma-program a PDSR.

Conferinţa Naţională a PDSR din 26-27 iulie 1996 a avut ca scop analiza eşecului partidului la alegerile locale din iunie 1996, pregătirea alegerilor generale, desemnarea candidatului PDSR la funcţia de preşedinte, dar şi unele modificări ale statului PDSR.

În cadrul Conferinţei Naţionale Extraordinare din 17 ianuarie 1997, a fost adoptat un nou program, iar Ion Iliescu a reluat funcţia de preşedinte al partidului, deţinută în perioada iunie 1992-ianuarie 1997 de Oliviu Gherman. În funcţia de prim-vicepreşedinte a fost ales Adrian Năstase. De asemenea, au fost analizate cauzele eşecului la alegerile parlamentare din noiembrie 1996, când PDSR a obţinut numai 21,52% din voturile valabil exprimate la Camera Deputaţilor şi 23,08% la Senat (91 deputaţi şi 41 senatori), rezultat care l-au clasat pe locul II, după CDR.

La Conferinţa Naţională a PDSR, din 20-21 iunie 1997, s-a adoptat un nou program, s-a modificat Statutul şi s-a reales conducerea: Ion Iliescu, preşedinte, Adrian Năstase, prim-vicepreşedinte.

Strategia electorală pentru anul 2000 a fost stabilită cu prilejul Conferinţei Naţionale a PDSR din 9 octombrie 1999, când a fost lansat şi documentul "Raport politic pentru scoaterea României din criză". În cadrul Conferinţei, Ion Iliescu a fost reales în funcţia de preşedinte al partidului iar Adrian Năstase în funcţia de prim-vicepreşedinte. De asemenea, a fost adoptat Statutul partidului, care stabilea ca structuri centrale de conducere Conferinţa Naţională, Consiliul Naţional, Preşedintele partidului, Comitetul Director, Biroul Executiv Central şi Secretariatul.

Foto: (c) VLAD STAVRICA / AGERPRES FOTO - Congresul Extraordinar al PSDR

La 19 ianuarie 2001, la Conferinţa Naţională Extraordinară, Adrian Năstase a devenit preşedinte al PDSR iar în cadrul Conferinţei Naţionale din 16 iunie 2001, Adrian Năstase a devenit preşedintele PSD - noua formaţiune rezultată din fuziunea PDSR şi PSDR. Tot în cadrul Conferinţei Naţionale din 16 iunie 2001, s-a consfiinţit şi fuziunea prin absorbţie a PSDR de către PDSR, sub denumirea de Partidul Social Democrat (PSD).

Congresul extraordinar al PSD, desfăşurat sub deviza "Idei noi, forţe proaspete!", la 27 august 2004, a oficializat candidatura premierului Adrian Năstase la alegerile prezidenţiale din toamna aceluiaşi an.

În vederea alegerilor generale şi prezidenţiale, la 9 septembrie 2004, la Sala Palatului din Capitală, s-au desfăşurat lucrările Congresului de constituire a alianţei electorale PSD +PUR (social-liberal), sub denumirea de Uniunea Naţională PSD+PUR.

A urmat Congresul PSD din 21 aprilie 2005, când Mircea Geoană, a fost ales preşedinte al partidului, în dauna contra-candidaţilor, Ion Iliescu şi Şerban Nicolae. În cadrul aceluiaşi Congres s-a modificat şi statutul partidului, hotărându-se înfiinţarea unui Consiliu Naţional şi a unui Comitet Executiv Naţional.

Foto: (c) LUCIAN TUDOSE / AGERPRES FOTO - Congresul extraordinar al Partidului Social Democrat

Următorul Congres al PSD s-a desfăşurat la 10 decembrie 2006, Mircea Geoană fiind reales la conducerea partidului. Geoană l-a avut drept contracandidat pe Sorin Oprescu.

În data de 11 iulie 2008 a avut loc Consiliul Naţional comun al PSD şi PC, în cadrul căruia a fost validată oferta de guvernare a celor două formaţiuni, respectiv angajamentele celor două partide pentru perioada 2008-2012. Consiliul Naţional comun al celor două partide a avut loc în contextul în care, la 17 aprilie 2008, preşedinţii PSD şi PC, Mircea Geoană, respectiv Daniela Popa semnaseră un acord de alianţă politică prin care cele două partide îşi propuneau, în principal, să susţină un candidat comun pentru funcţia de premier.

La 27 septembrie 2008, s-au desfăşurat lucrările Congresului extraordinar reunit al Alianţei PSD+PC, consacrat lansării candidaţilor celor două formaţiuni politice pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Cu acel prilej a fost desemnat candidatul alianţei pentru funcţia de prim-ministru (în cazul în care cele două partide vor forma Guvernul după alegerile din 30 noiembrie), s-a aprobat lista de candidaţi pentru viitoarele alegeri şi s-a prezentat programul de guvernare pentru perioada 2008-2012.

Cu prilejul congresului extraordinar al PSD+PC din 2 octombrie 2009, Mircea Geoană a fost desemnat candidat al Alianţei la alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie. De asemenea, Liviu Dragnea a fost desemnat în funcţia de secretar general al partidului.

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO - Congresul Extraordinar al Partidului Social Democrat (PSD). Peste 1.700 de social-democrati isi aleg noua echipa de conducere (presedintele partidului, secretarul general si cei 15 vicepresedinti ai formatiunii), in cadrul Congresului PSD desfasurat la Romexpo

În zilele de 20 şi 21 februarie 2010 s-au desfăşurat lucrările Congresului extraordinar al PSD, în urma căruia Mircea Geoană a fost înlocuit la şefia partidului de Victor Ponta. Tot la 20 februarie 2010, Congresul a votat, în unanimitate, modificarea articolului 56 din Statutul PSD, care vizează modalitatea de alegere a celor 15 vicepreşedinţi social-democraţi individual, de către delegaţi. Liviu Dragnea a fost reales în funcţia de secretar general.

În cadrul Congresului extraordinar al PSD, din 16 octombrie 2010, s-a adoptat programul de guvernare al PSD şi s-au adus importante modificări la Statutul partidului.

Congresul extraordinar al PSD, din 7 aprilie 2012, de la Romexpo, desfăşurat în prezenţa a peste 2.500 de participanţi, a avut ca scop adoptarea unor rezoluţii privind participarea la alegerile locale şi parlamentare din 2012, în cadrul Uniunii Social Liberale (USL).

Tot la 7 aprilie 2012, a avut loc, la Romexpo, şi primul miting comun al USL, în cadrul căruia cele trei formaţiuni ale alianţei (PSD, PNL şi PC) au stabilit principalele direcţii politice, în vederea alegerilor locale şi parlamentare din 2012. Mitingul comun al USL a fost precedat de congresele extraordinare ale fiecăruia dintre cele trei partide ale USL: PSD, PNL şi PC.

În cadrul Congresului extraordinar al PSD din 19-20 aprilie 2013, desfăşurat la Sala Palatului, sub genericul "120 de ani de social-democraţie în România", Victor Ponta a fost reconfirmat în funcţia de preşedinte al partidului, iar Liviu Dragnea a fost ales în funcţia nou înfiinţată, de preşedinte executiv. Tot în cadrul acestui Congres, Statutul PSD s-a modificat în sensul instituirii funcţiei de preşedinte executiv şi a creşterii numărului de vicepreşedinţi, la 21: 8 aleşi la nivel naţional, 8 aleşi la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare şi 5 aleşi din rândul Organizaţiei de femei a PSD.

Social-democraţii s-au reunit în congres extraordinar, la 12 septembrie 2014, la Alba Iulia, pentru a valida candidatura preşedintelui PSD Victor Ponta la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014. Congresul s-a desfăşurat în premieră pentru PSD, în sistem de videoconferinţă, Victor Ponta declarând, la 11 septembrie 2014, că a optat pentru organizarea în sistem online, pentru "a nu mai pune oamenii pe drumuri", dar şi pentru că acum există la îndemână tehnica modernă.

Cel mai recent Congres al PSD a avut loc, la Sala Palatului din Bucureşti, la 18 octombrie 2015. În cadrul reuniunii, social-democraţii au validat, cu unanimitate de voturi, alegerea lui Liviu Dragnea în funcţia de preşedinte al partidului şi au ales preşedintele executiv şi cei 14 vicepreşedinţi. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Adrian Dădârlat)