Bucureşti, 22 iul /Agerpres/ - Ediţia a XXV-a a Jocurilor Olimpice de vară s-a desfăşurat la Barcelona, în perioada 25 iulie-9 august 1992. Pentru organizarea Jocurilor, catalanii au avut contracandidate de seamă, Amsterdam (Olanda), Belgrad (Iugoslavia), Birmingham (Marea Britanie), Brisbane (Australia) şi Paris (Franţa).
La JO de la Barcelona au participat 9.356 de sportivi, dintre care 2.704 femei şi 6.652 de bărbaţi, din 169 de ţări, la 257 de probe din 25 de sporturi. Au lucrat 34.548 de voluntari, evenimentul fiind acoperit de 13.082 de reprezentanţi ai presei, 5.131 făcând parte din presa scrisă, iar 7.951 din radio şi televiziune.
În clasamentul pe medalii, pe primul loc s-a aflat echipa unificată a fostelor republici sovietice (fosta URSS), cu 45 de medalii de aur, 38 de argint şi 29 de bronz, urmată de SUA, cu 37 de medalii de aur, 34 de argint şi 37 de bronz, şi de Germania, pe locul al treilea, cu 33 de medalii de aur, 21 de argint şi 28 de bronz.
În primii ani după Jocurile de la Seul (1988), lumea a suferit câteva schimbări politice majore: apartheidul a fost abolit în Africa de Sud, astfel că această ţară a putut participa la JO de la Barcelona, pentru prima oară după 1960. Căderea "Zidului Berlinului" şi unificarea celor două Germanii a fost o altă mişcare politică semnificativă, precum şi cea a unirii celor două state yemenite. Fostul "Bloc Comunist" s-a spart şi el, iar URSS s-a despărţit în 15 republici separate. La Olimpiada de la Barcelona a fost consemnată participarea Estoniei şi Letoniei pentru prima oară după 1936 şi a Lituaniei după 1928. Celelalte foste republici sovietice au participat ca o "echipă unificată", chiar dacă învingătorii au fost onoraţi sub steagurile republicilor lor.
Pentru prima oară după 1972, Jocurile Olimpice nu au fost atinse de boicot. Totuşi a existat o controversă, creată de războiul din Iugoslavia, ţară care era supusă din acest motiv sancţiunilor ONU. Iugoslaviei i-a fost retras dreptul de a alinia echipe la JO, dar sportivii iugoslavi au putut concura sub titulatura de "participanţi olimpici independenţi". Croaţia, Slovenia şi Bosnia-Herţegovina au concurat în premieră ca state independente.
Baseball-ul a făcut parte din programul olimpic după ce la şase ediţii ale JO fusese sport demonstrativ. Alte noi sporturi au fost badmintonul şi judo feminin. Un punct de atracţie al JO din 1992 a constituit-o echipa masculină de baschet a Statelor Unite, care includea vedete ca Magic Johnson, Michael Jordan sau Larry Bird. "Dream Team" a reuşit să câştige turneul masculin marcând o medie de 117 puncte pe meci şi fără a cere vreun time-out.
Atletul spaniol Fermin Cacho Ruiz a cucerit titlul olimpic la 1.500 m, iar etiopianca Derartu Tulu, la 10.000 m, a devenit prima femeie africană de culoare care câştigă o medalie olimpică. În ultimul tur de pistă ea a aşteptat-o pe adversara sa sud-africană (albă) Elana Meyer, cele două trecând linia de sosire de mână, gest ce simboliza o nouă speranţă pentru Africa.
Andreas Keller a câştigat aurul la hochei pe iarbă cu echipa Germaniei, el fiind reprezentantul celei de-a treia generaţii în familia sa care câştigă o medalie în această probă. Bunicul său, Erwin, câştigase argintul în 1936, iar tatăl său, Carsten, aurul în 1972.
Una dintre cele mai strânse finale din istorie la canotaj a fost cea de 8+1 masculin, echipajul canadian devansând România cu mai puţin de 30 de centimetri. O luptă strânsă a fost şi în proba feminină de 100 m sprint, atleta jamaicană Merlene Ottey a ocupat locul 5, chiar dacă a sosit la numai 6 sutimi de secundă în urma învingătoarei, americanca Gail Devers. Cârmaciul echipei de 8+1 a Spaniei, Carlos Front, în vârstă de numai 11 ani, a devenit cel mai tânăr competitor la JO din 1900 încoace.
La această ediţie a Jocurilor Olimpice, România a obţinut 18 medalii, ocupând un meritoriu loc 14 în clasamentul general.
Medaliile de aur au fost obţinute de Lavinia Miloşovici la gimnastică (sărituri şi sol), Elisabeta Lipă la canotaj (simplu vâsle) şi echipajul de canotaj 4+1, format din Dimitrie Popescu, Dumitru Răducanu, Iulică Ruican, Nicolae Ţaga şi Viorel Talapan. AGERPRES