COD GALBEN: 18-06-2025 ora 10 Intre 19 iunie, intervalul orar 12 – 21 se va semnala temperaturi deosebit de ridicate și disconfort termic
Suprafaţa: 1.583 kmp
Numărul oraşelor: 8
Numărul comunelor: 32
Numărul satelor: 91
Judeţul Ilfov este situat în partea de S-SE a României, în centrul Câmpiei Române. Judeţul se desfăşoară în jurul Bucureştiului şi se învecinează cu judeţele Prahova la nord, Dâmboviţa la vest, Giurgiu la sud-vest, Călăraşi la sud-est şi Ialomiţa la est.
Ilfov este cel mai mic judeţ al ţării. Pe teritoriul său se află opt oraşe: Bragadiru, Buftea, Chitila, Măgurele, Otopeni, Pantelimon, Popeşti Leordeni şi Voluntari. Reşedinţa judeţului Ilfov se află pe teritoriul municipiului Bucureşti.
Potrivit Recensământului Populaţiei din 2011, populaţia stabilă a judeţului Ilfov era de 388.738 persoane. Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, populaţia stabilă a crescut cu 88.615 persoane. Populaţia stabilă a celor mai importante localităţi din judeţ este următoarea: oraşul Voluntari 42.944 persoane, oraşul Pantelimon 25.596 persoane, oraşul Buftea 22.178 persoane şi oraşul Popeşti Leordeni 21.895 persoane. Comunele cu cel mai mare număr de locuitori sunt: Chiajna 14.259 persoane, Jilava 12.223 persoane, Cernica 10.886 persoane şi Brăneşti 10.367 persoane. În mediul urban trăiesc 167.028 persoane, reprezentând 43% din totalul populaţiei stabile. Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 360.841 persoane, dintre care s-au declarat români 341.895 persoane (94,7%), romi 15.634 persoane (4,3%), chinezi 681 persoane (0,2%), turci 538 persoane (0,1%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 100 persoane sunt: maghiari (242 persoane), greci (120 persoane), evrei (114 persoane) şi germani (111 persoane).
Judeţul este situat în exclusivitate în zona de câmpie, cu o altitudine între 50 şi 120 m, încadrându-se în subunităţile Câmpiei Vlăsiei (porţiuni din câmpiile Snagovului, Moviliţei, Câlnăului şi altele, precum şi Câmpia Bucureştiului, în întregime), în cadrul căreia se evidenţiază interfluviile largi (48 km), presărate cu crovuri, movile, văiugi, lacuri. În trecut, zona era acoperită de Codrii Vlăsiei, deveniţi Câmpia Vlăsiei, fiind străbătută de râurile Ialomiţa, Argeş, Sabar şi Dâmboviţa. Există şi o serie de râuri mai mici pe teritoriul judeţului Ilfov: Pasărea, Mostiştea, Ilfov, Câlnău, Cociovăliştea, Slotea, Cocioc, Vlăsia etc. Lacurile naturale şi antropice sunt concentrate, cu precădere în nordul, vestul şi estul judeţului, cele mai importante fiind: Snagov (575 ha), Căldăruşani (224 ha), Buftea (307 ha), Buciumeni (60 ha), Mogoşoaia (92 ha), Pantelimon (313 ha), Cernica (360 ha).
În subsolul judeţului Ilfov resursele naturale sunt limitate, fiind descoperite câteva zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale în localităţile Periş, Moara Vlăsiei, Pasărea, Căţelu, Bragadiru, Jilava. Exploatările de nisip şi balast se efectuează în albiile râurilor mari, în special în lunca Argeş - Sabar (la Bragadiru şi Jilava).
În judeţul Ilfov, aria naturală protejată Scroviştea ocupă o suprafaţă de 3.400 ha, astfel: Ciolpani (27%), Periş (29%). Aria a fost desemnată Sit Natura 2000 pentru habitate naturale şi specii de faună sălbatică protejate. Pădurile din zona Scroviştea (păduri mixte de câmpie cu stejar, tei alb, carpen) sunt o parte din rămăşiţele Codrilor Vlăsiei. Situl Scroviştea reprezintă un mozaic complex de habitate naturale: lacuri eutrofe naturale; lacuri distrofice şi iazuri; păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar; păduri aluviale cu arin şi frasin, etc.
Situl Natura 2000 Grădiştea-Căldăruşani-Dridu, care în judeţul Ilfov cuprinde lacurile Căldăruşani şi Balta Neagră, pădurile limitrofe acestor lacuri şi acumulările de pe Cociovaliştea şi Vlăsia, se întinde pe raza comunelor Moara-Vlăsiei, Gruiu, Nuci şi Grădiştea. Aici trăiesc 83 de specii protejate de păsări sălbatice, din care 22 specii sunt strict protejate la nivel european.
În judeţ se mai află şi ariile protejate Pădurea Snagov (1470 ha) şi Lacul Snagov. Cel mai important lac de agrement din jurul capitalei, Lacul Snagov (5,75 kmp) este un liman fluviatil, cel mai important de pe cursul inferior al Ialomiţei. Cu o adâncime maximă de 9 m, este cel mai adânc lac din Câmpia Română.
Fost sector agricol, Ilfovul s-a orientat în ultimii ani şi către sectoare specifice Capitalei: mica industrie, dezvoltarea zonelor rezidenţiale. Totuşi, agricultura ocupă în continuare un rol foarte important în economia judeţului, în acest domeniu remarcându-se o dezvoltare a fermelor micilor producători, a agriculturii ecologice şi a industriei dedicate ambalării, selectării şi comercializării produselor agricole. AGERPRES/(Documentare-Roxana Mihordescu; redactor Arhiva foto: Mihaela Tufega; editor: Anca Pandea)
Numărul oraşelor: 8
Numărul comunelor: 32
Numărul satelor: 91
Judeţul Ilfov este situat în partea de S-SE a României, în centrul Câmpiei Române. Judeţul se desfăşoară în jurul Bucureştiului şi se învecinează cu judeţele Prahova la nord, Dâmboviţa la vest, Giurgiu la sud-vest, Călăraşi la sud-est şi Ialomiţa la est.
Ilfov este cel mai mic judeţ al ţării. Pe teritoriul său se află opt oraşe: Bragadiru, Buftea, Chitila, Măgurele, Otopeni, Pantelimon, Popeşti Leordeni şi Voluntari. Reşedinţa judeţului Ilfov se află pe teritoriul municipiului Bucureşti.
Potrivit Recensământului Populaţiei din 2011, populaţia stabilă a judeţului Ilfov era de 388.738 persoane. Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, populaţia stabilă a crescut cu 88.615 persoane. Populaţia stabilă a celor mai importante localităţi din judeţ este următoarea: oraşul Voluntari 42.944 persoane, oraşul Pantelimon 25.596 persoane, oraşul Buftea 22.178 persoane şi oraşul Popeşti Leordeni 21.895 persoane. Comunele cu cel mai mare număr de locuitori sunt: Chiajna 14.259 persoane, Jilava 12.223 persoane, Cernica 10.886 persoane şi Brăneşti 10.367 persoane. În mediul urban trăiesc 167.028 persoane, reprezentând 43% din totalul populaţiei stabile. Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 360.841 persoane, dintre care s-au declarat români 341.895 persoane (94,7%), romi 15.634 persoane (4,3%), chinezi 681 persoane (0,2%), turci 538 persoane (0,1%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 100 persoane sunt: maghiari (242 persoane), greci (120 persoane), evrei (114 persoane) şi germani (111 persoane).
Judeţul este situat în exclusivitate în zona de câmpie, cu o altitudine între 50 şi 120 m, încadrându-se în subunităţile Câmpiei Vlăsiei (porţiuni din câmpiile Snagovului, Moviliţei, Câlnăului şi altele, precum şi Câmpia Bucureştiului, în întregime), în cadrul căreia se evidenţiază interfluviile largi (48 km), presărate cu crovuri, movile, văiugi, lacuri. În trecut, zona era acoperită de Codrii Vlăsiei, deveniţi Câmpia Vlăsiei, fiind străbătută de râurile Ialomiţa, Argeş, Sabar şi Dâmboviţa. Există şi o serie de râuri mai mici pe teritoriul judeţului Ilfov: Pasărea, Mostiştea, Ilfov, Câlnău, Cociovăliştea, Slotea, Cocioc, Vlăsia etc. Lacurile naturale şi antropice sunt concentrate, cu precădere în nordul, vestul şi estul judeţului, cele mai importante fiind: Snagov (575 ha), Căldăruşani (224 ha), Buftea (307 ha), Buciumeni (60 ha), Mogoşoaia (92 ha), Pantelimon (313 ha), Cernica (360 ha).
În subsolul judeţului Ilfov resursele naturale sunt limitate, fiind descoperite câteva zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale în localităţile Periş, Moara Vlăsiei, Pasărea, Căţelu, Bragadiru, Jilava. Exploatările de nisip şi balast se efectuează în albiile râurilor mari, în special în lunca Argeş - Sabar (la Bragadiru şi Jilava).
În judeţul Ilfov, aria naturală protejată Scroviştea ocupă o suprafaţă de 3.400 ha, astfel: Ciolpani (27%), Periş (29%). Aria a fost desemnată Sit Natura 2000 pentru habitate naturale şi specii de faună sălbatică protejate. Pădurile din zona Scroviştea (păduri mixte de câmpie cu stejar, tei alb, carpen) sunt o parte din rămăşiţele Codrilor Vlăsiei. Situl Scroviştea reprezintă un mozaic complex de habitate naturale: lacuri eutrofe naturale; lacuri distrofice şi iazuri; păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar; păduri aluviale cu arin şi frasin, etc.
Situl Natura 2000 Grădiştea-Căldăruşani-Dridu, care în judeţul Ilfov cuprinde lacurile Căldăruşani şi Balta Neagră, pădurile limitrofe acestor lacuri şi acumulările de pe Cociovaliştea şi Vlăsia, se întinde pe raza comunelor Moara-Vlăsiei, Gruiu, Nuci şi Grădiştea. Aici trăiesc 83 de specii protejate de păsări sălbatice, din care 22 specii sunt strict protejate la nivel european.
În judeţ se mai află şi ariile protejate Pădurea Snagov (1470 ha) şi Lacul Snagov. Cel mai important lac de agrement din jurul capitalei, Lacul Snagov (5,75 kmp) este un liman fluviatil, cel mai important de pe cursul inferior al Ialomiţei. Cu o adâncime maximă de 9 m, este cel mai adânc lac din Câmpia Română.
Fost sector agricol, Ilfovul s-a orientat în ultimii ani şi către sectoare specifice Capitalei: mica industrie, dezvoltarea zonelor rezidenţiale. Totuşi, agricultura ocupă în continuare un rol foarte important în economia judeţului, în acest domeniu remarcându-se o dezvoltare a fermelor micilor producători, a agriculturii ecologice şi a industriei dedicate ambalării, selectării şi comercializării produselor agricole. AGERPRES/(Documentare-Roxana Mihordescu; redactor Arhiva foto: Mihaela Tufega; editor: Anca Pandea)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.