Drobeta Turnu Severin, 13 nov /Agerpres/ - Insula Ada-Kaleh a fost singurul pământ dintre apele Dunării cunoscut încă din perioada antică, fiind numită numea Erythia, Continusa,Yernis, Cyraunis şi, mai târziu, Saan, ultimul toponim amintit şi de Herodot în istoriile sale.
Ea se afla la un kilometru aval de oraşul Orşova, având 1.750 metri lungime şi aproximativ 500 metri lăţime.
Primul izvor documentar în care este menţionată datează din 22 februarie 1430, acesta fiind un raport întocmit de o căpetenie a Cavalerilor teutoni cu ocazia aducerii lor de regele Sigismund al Ungariei aproape de cataractele Dunării.
Numele Ada-Kaleh apare pe harta Balcanilor după 1718, când este declarată garnizoană turcească până la pacea de la Passarowitz dintre Imperiile Otoman şi Habsburgic, fiind apoi ocupată o perioadă de austrieci. În acea perioadă Eugeniu de Savoia construieşte cetatea stelară de tip Vauban, construcţia cea mai spectaculoasă din Europa acelei perioade pe care o populează cu negustori de origine turco-musulmană, care au dat insulei personalitatea exotică cu mult farmec oriental, cum se exprimă într-o monografie dedicată acestei oaze din albia Dunării scriitoarea Ileana Roman.
Dincolo de numeroasele stăpâniri pe care le-a avut de-a lungul istoriei, insula a devenit faimoasă în secolul XIX şi prima jumătate a secolului XX, fiind un loc de oprire pentru vapoarele care treceau pe Dunăre, ulterior devenind chiar o destinaţie turistică pentru croazierele care se făceau pe fluviu, trecătorii fiind captivaţi de oaza orientală. Principalele ocupaţii din acea perioadă ale locuitorilor din mica comunitate erau cultivarea pomilor roditori, pescuitul şi comerţul, insula având statut de zonă vamală liberă, ceea ce însemna că locuitorii puteau importa şi exporta orice marfă fără niciun fel de taxă. Cetatea îi conferea un aspect cvasiurban, mai ales că pe zidurile sale răsăriseră de-a lungul timpului nişte căsuţe construite cu materiale dislocate din edificiu. Pe sub bolta zidurilor geamiei trecea strada principală a orăşelului, iar pe stradă, de ambele părţi se înşirau prăvăliile curat întreţinute şi unde se găseau tot felul de ţigări, rahat şi dulceţuri. Turcii se ocupau cu făcutul şi vânzarea halviţei şi brăgii, a baclavalelor şi sugiucurilor, pe străduţe umblând şi vânzătorii abulanţi cu tăvile pe cap.
Între anii 1968-1972, cetatea Ada-Kaleh, din cauza construcţiei Hidrocentralei ,,Porţile de Fier I', este strămutată şi restaurată în Insula Şimianului, amplasată în partea de sud-est a municipiului Drobeta Turnu Severin.
,,Tot aici a fost mutat şi mormântul sfântului Mischin Baba, un Budha mahomedan, cimitirul şi o parte din moschee. Cetatea a fost rezidită, aşa cum fusese în insula Ada-Kaleh. Acum însă este în mare pericol, galeriile boltite din cărămidă se prăbuşesc, la fel şi zidurile dinspre porţile cu ancadramente de piatră făţuită în stil baroc', a declarat miercuri, pentru AGERPRES, primarul comunei Şimian, Constantin Truşcă.
Până în 2014 cetatea Ada-Kaleh din Insula Şimianului se afla în patrimoniul Muzeului ,,Regiunii Porţile de Fier' care, din lipsă de fonduri, nu a mai putut să o întreţină. Actualmente aceasta este în inventarul Primăriei comunei Şimian care a început demersurile de refacere a ei.
,,Sub guvernele de până în anul 2012 au existat mai multe tentative de promovare a unor proiecte de valorificare a potenţialului turistic al Cetăţii Ada Kaleh, s-au cheltuit şi mulţi bani cu studii de fezabilitate, cu studii tehnice necesare efectuării unei investiţii de aproape 100 de milioane de euro', a afirmat Truşcă.
Potrivit acestuia, pe suprafaţa de teren de aproximativ 25 de hectare, aflată în proprietatea statului, ar urma să se dezvolte un plan de sistematizare spectaculos, pe planşeta proiectanţilor apărând un hotel, mai multe piscine, un mini-port, terenuri de sport, piscine, un cazino, mai multe magazine cu suveniruri.
,,Nu ştiu când, dar totul pare smuls din vis. O oază de Orient în care se vor planta trandafiri, smochini şi rodii, unde vor veni bragagii, fabricanţii de rahat, alviţe, peltea şi şerbet, toţi poate urmaşii negustorilor turci din insula de odinioară - Ada Kaleh', a spus Truşcă pe un ton optimist.
În opinia edilului comunei Şimian, dacă nu se va lua decizia reintroducerii Insulei Şimian în circuitul turistic internaţional, Cetatea Ada-Kaleh îşi va pierde identitatea, iar spiritul lui Miskin Baba, ultimul prinţ Samanaid din hanatul de Bukhara, se va înălţa definitiv la ceruri. Şi atunci poate că Insula Şimianului va intra în uitare asemeni cuvintelor lui: ,,Vor veni să-mi ceară trupul pentru a fi pus alături de al strămoşilor mei în moscheea cea mare a regilor Samanaizi din Bukhara. Voi să nu mi-l daţi, căci trebuie să rămân aici pentru a folosi şi după moartea mea locuitorilor care m-au primit şi m-au ascultat cu toată inima lor'.
,,Dar, uneori, este nevoie să lăsăm trecutul să vorbească în numele istoriei, iar noi, privind peste un braţ al Dunării ruinele cetăţii Ada-Kaleh cum se irosesc în patru vânturi, trebuie să trăim totuşi sentimentul că ne aflăm în marginea timpului', a concluzionat primarul Constantin Truşcă. AGERPRES/(A - autor: Florian Copcea, editor: Marius Frăţilă)
Ea se afla la un kilometru aval de oraşul Orşova, având 1.750 metri lungime şi aproximativ 500 metri lăţime.
Primul izvor documentar în care este menţionată datează din 22 februarie 1430, acesta fiind un raport întocmit de o căpetenie a Cavalerilor teutoni cu ocazia aducerii lor de regele Sigismund al Ungariei aproape de cataractele Dunării.
Numele Ada-Kaleh apare pe harta Balcanilor după 1718, când este declarată garnizoană turcească până la pacea de la Passarowitz dintre Imperiile Otoman şi Habsburgic, fiind apoi ocupată o perioadă de austrieci. În acea perioadă Eugeniu de Savoia construieşte cetatea stelară de tip Vauban, construcţia cea mai spectaculoasă din Europa acelei perioade pe care o populează cu negustori de origine turco-musulmană, care au dat insulei personalitatea exotică cu mult farmec oriental, cum se exprimă într-o monografie dedicată acestei oaze din albia Dunării scriitoarea Ileana Roman.
Dincolo de numeroasele stăpâniri pe care le-a avut de-a lungul istoriei, insula a devenit faimoasă în secolul XIX şi prima jumătate a secolului XX, fiind un loc de oprire pentru vapoarele care treceau pe Dunăre, ulterior devenind chiar o destinaţie turistică pentru croazierele care se făceau pe fluviu, trecătorii fiind captivaţi de oaza orientală. Principalele ocupaţii din acea perioadă ale locuitorilor din mica comunitate erau cultivarea pomilor roditori, pescuitul şi comerţul, insula având statut de zonă vamală liberă, ceea ce însemna că locuitorii puteau importa şi exporta orice marfă fără niciun fel de taxă. Cetatea îi conferea un aspect cvasiurban, mai ales că pe zidurile sale răsăriseră de-a lungul timpului nişte căsuţe construite cu materiale dislocate din edificiu. Pe sub bolta zidurilor geamiei trecea strada principală a orăşelului, iar pe stradă, de ambele părţi se înşirau prăvăliile curat întreţinute şi unde se găseau tot felul de ţigări, rahat şi dulceţuri. Turcii se ocupau cu făcutul şi vânzarea halviţei şi brăgii, a baclavalelor şi sugiucurilor, pe străduţe umblând şi vânzătorii abulanţi cu tăvile pe cap.
Între anii 1968-1972, cetatea Ada-Kaleh, din cauza construcţiei Hidrocentralei ,,Porţile de Fier I', este strămutată şi restaurată în Insula Şimianului, amplasată în partea de sud-est a municipiului Drobeta Turnu Severin.
,,Tot aici a fost mutat şi mormântul sfântului Mischin Baba, un Budha mahomedan, cimitirul şi o parte din moschee. Cetatea a fost rezidită, aşa cum fusese în insula Ada-Kaleh. Acum însă este în mare pericol, galeriile boltite din cărămidă se prăbuşesc, la fel şi zidurile dinspre porţile cu ancadramente de piatră făţuită în stil baroc', a declarat miercuri, pentru AGERPRES, primarul comunei Şimian, Constantin Truşcă.
Până în 2014 cetatea Ada-Kaleh din Insula Şimianului se afla în patrimoniul Muzeului ,,Regiunii Porţile de Fier' care, din lipsă de fonduri, nu a mai putut să o întreţină. Actualmente aceasta este în inventarul Primăriei comunei Şimian care a început demersurile de refacere a ei.
,,Sub guvernele de până în anul 2012 au existat mai multe tentative de promovare a unor proiecte de valorificare a potenţialului turistic al Cetăţii Ada Kaleh, s-au cheltuit şi mulţi bani cu studii de fezabilitate, cu studii tehnice necesare efectuării unei investiţii de aproape 100 de milioane de euro', a afirmat Truşcă.
Potrivit acestuia, pe suprafaţa de teren de aproximativ 25 de hectare, aflată în proprietatea statului, ar urma să se dezvolte un plan de sistematizare spectaculos, pe planşeta proiectanţilor apărând un hotel, mai multe piscine, un mini-port, terenuri de sport, piscine, un cazino, mai multe magazine cu suveniruri.
,,Nu ştiu când, dar totul pare smuls din vis. O oază de Orient în care se vor planta trandafiri, smochini şi rodii, unde vor veni bragagii, fabricanţii de rahat, alviţe, peltea şi şerbet, toţi poate urmaşii negustorilor turci din insula de odinioară - Ada Kaleh', a spus Truşcă pe un ton optimist.
În opinia edilului comunei Şimian, dacă nu se va lua decizia reintroducerii Insulei Şimian în circuitul turistic internaţional, Cetatea Ada-Kaleh îşi va pierde identitatea, iar spiritul lui Miskin Baba, ultimul prinţ Samanaid din hanatul de Bukhara, se va înălţa definitiv la ceruri. Şi atunci poate că Insula Şimianului va intra în uitare asemeni cuvintelor lui: ,,Vor veni să-mi ceară trupul pentru a fi pus alături de al strămoşilor mei în moscheea cea mare a regilor Samanaizi din Bukhara. Voi să nu mi-l daţi, căci trebuie să rămân aici pentru a folosi şi după moartea mea locuitorilor care m-au primit şi m-au ascultat cu toată inima lor'.
,,Dar, uneori, este nevoie să lăsăm trecutul să vorbească în numele istoriei, iar noi, privind peste un braţ al Dunării ruinele cetăţii Ada-Kaleh cum se irosesc în patru vânturi, trebuie să trăim totuşi sentimentul că ne aflăm în marginea timpului', a concluzionat primarul Constantin Truşcă. AGERPRES/(A - autor: Florian Copcea, editor: Marius Frăţilă)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.