Drobeta Turnu Severin, 11 nov /Agerpres/ - Fondat în "oraşul trandafirilor", cum era cunoscut în epocă Turnu Severin, de către profesorul şi arheologul Alexandru Bărcăcilă, Muzeul "Regiunii Porţile de Fier" avea să devină o destinaţie turistică extrem de atractivă.

Actul de naştere al acestuia îl constituie o primă expoziţie cu materiale arheologice scoase la lumină din incinta Castrului roman Drobeta, situat nu departe de ruinele piciorului Podului lui Apolodor (103-105), organizată la 12 mai 1912 într-o aripă a Liceului "Traian" şi care avea un caracter permanent. Odată cu înmulţirea inventarului de piese de patrimoniu, unele descoperite în diferite şantiere arheologice din zonele riverane Dunării, altele achiziţionate, muzeul s-a mutat în sala I.C. Frimu a Palatului Cultural "Teodor Costescu", unde va rămâne până în anul 1972, când s-a transferat definitiv în clădirea de azi.

Directorul instituţiei, Doina Chircu, a declarat, pentru AGERPRES, că la inaugurare muzeul cuprindea patru secţii în care, astăzi, se află peste 100.000 de exponate, jumătate dintre acestea provenind din paleoliticul superior, celelalte traversând epocile următoare până în secolul XX.

"Cea mai senzaţională piesă aflată în colecţiile muzeului este scheletul celui mai vechi Homo Sapiens din Europa descoperit la Schela Cladovei, cea mai veche aşezare umană de pe continent, azi cartier al municipiului Drobeta Turnu Severin, dezvoltată între anii 8.000-5.500 î.Hr.", a afirmat Chircu.

Potrivit directoarei, tot în acest sit arheologic unic în lume, au fost scoase la iveală vestigii de o importanţă covârşitoare pentru istoria civilizaţiei umane. Este vorba de ruinele unui atelier de produs mărgele din malachite şi de o parte din uneltele din silex utilizate la fabricarea acestor podoabe, ale unui altar de cult şi a peste 65 de morminte datând din perioada 7.300-6.300 î.Hr.

În urma studierii acestor relicve, profesorul Vasile Boroneanţ a tras concluzia în 1960 că o parte din aceste vestigii arheologice, unele conservate la Muzeul "Regiunii Porţile de Fier", sunt o adevărată comoară pentru patrimoniul istoric naţional şi internaţional. Datarea cu carbon radioactiv a aşezării Schela Cladovei confirmă vârsta de circa 8.750 de ani.

"Piesele descoperite la Schela Cladovei şi aflate în tezaurul muzeului nostru au căpătat o recunoaştere mondială, figurând în tratatele preistorice şi în cursurile universitare din întreaga lume. Ele confirmă că ne aflăm în posesia unor dovezi clare ale identificării unei civilizaţii încă necunoscută, comparabilă cu cele ale lumii preistorice din Valea Nilului, a Tigrului şi Eufratului", a precizat Chircu.

Dar nu numai aceasta dă unicitate Muzeului "Regiunii Porţilor de Fier". În sala I, unde s-a amenajat expoziţia de istorie a comunei primitive de la paleoliticul superior (aproximativ 30.000 de ani î.Hr.), sunt expuse unelte din silex colectate din peştera lui Climente şi Cuina Turcului, săpăligi din corn de cerb utilizate în agricultură, săgeţi din os şi dinţi de animale, vase unicat pentru serviciul religios şi păstrarea hranei.

O atracţie deosebită o reprezintă urnele, statuetele şi podoabele specific culturii Gârla Mare, ornate cu motive spiralice şi incizate, ceramica respectivă rivalizând cu cea cucuteniană.

Tot în această sală este expus, în copie, fiindcă originalul se află la Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti, marele tezaur de la Hinova (sec. XII î.Hr.), descoperit de fostul director al muzeului, Mişu Davidescu, în greutate de aproximativ 5 kilograme de aur de puritate 980‰ (24 de carate), compus din podoabe pentru frunte (diadema), pentru păr (inele de buclă), pentru gât (coliere din elemente romboidale, sferoidale, clopoţei, cercei, gheruţe) şi mâini (brăţările) şi un manşon cu butoni în greutate de 580 grame.

"Sala II este rezervată civilizaţiei fierului. Întâlnim aici ceramică geto-dacică, unelte agricole şi arme din fier, podoabe din argint şi două vase din metal preţios pentru serviciul religios (Rhytonul de la Poroina Mare şi Vasul de la Porţile de Fier), amândouă în replică (originalele se află la Bucureşti şi New York). Avem aici terme romane, chipul regelui Decebal şi steagul de luptă al dacilor", a spus Chircu.

Potrivit directoarei, în sala III este continuată istoria daco-romană, aici aflându-se scene de luptă de pe Columna lui Traian de la Roma, o hartă cu drumul săpat în stâncă de romani în Clisura Dunării, Tabula Traiană şi cu şenalul navigabil amenajat printre stânci, în Cazane, pentru a permite trecerea corăbiilor cu militari romani. Tot aici mai sunt expuse în vitrine ţintarul descoperit la Castrul roman Drobeta, care adăpostea o mie de soldaţi a căror unică responsabilitate era apărarea podului de peste Dunăre, obiectiv reconstituit în 1906, în miniatură, în sala IV, după macheta inginerului francez Edgar Duperrex.

"Sala V este destinată zeităţilor. Întâlnim aici statuete sculptate în piatră şi marmură, turnate în bronz, acestea corespunzând întregului panteon deistic roman, realizate în ateliere locale ale provinciei nord-dunărene. O parte dintre acestea au fost aduse de coloniştii din provinciile orientale ale Imperiului Roman, printre ele: Isis, Osiris, Serapis, Apis şi Mithras şi Cybele. De un loc aparte se bucură aici reprezentările cultului Cavalerilor danubieni sau Cavalerului trac", a mai arătat Chircu.

"Artefactele din sălile VI, VII, VIII şi IX ne dau informaţii preţioase despre cetăţile antice Drobeta şi Dierna, despre cavalerii ioaniţi, despre Cetatea medievală a Severinului, despre Cronica pictată de la Viena din 9-12 noiembrie 1330, despre domnitorii Ţării Româneşti - Vlaicu Vodă, Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazul, Iancu de Hunedoara şi Tudor Vladimirescu. Spaţii generoase sunt destinate secolelor XIX şi XX, un periplu bine argumentat cu piese de o inestimabilă valoare patrimonială, permiţându-ne astfel să aflăm amănunte despre istoria acestui colţ de ţară", a adăugat directorul muzeului, Doina Chircu.

Tocmai de aceea, în perioada 23 decembrie 2009 - 23 decembrie 2014, Consiliul Judeţean Mehedinţi, administratorul Muzeului "Regiunii Porţilor de Fier", a implementat un proiect european "Reabilitarea complexului Muzeul Regiunii Porţilor de Fier şi valorificarea lui ca produs turistic", al cărui obiectiv este restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe. Proiectul are o valoare de 53.838.383,46 lei, din care 36.140.672,41 lei reprezentând valoarea eligibilă nerambursabilă a Uniunii Europene, 5.527.396,96 lei contribuţia Guvernului României, iar 850.368,76 lei a Consiliului Judeţean Mehedinţi.

"Proiectul în cauză urmăreşte dezvoltarea durabilă a infrastructurii de turism şi punerea ei în valoare prin reconstituirea elementelor de civilizaţie romană (castrul roman Drobeta - prima cetate de piatră în Dacia Romană), Podul lui Traian, Thermele romane cu palestra şi a elementelor de civilizaţie medievală (fortificaţia medievală din colţul de sud-vest al castrului roman şi ruinele bisericii medievale cu contraforturi)", a tras concluzia Doina Chircu.

Ea a mai arătat că şi acvariul şi exponatele din etnografia, fauna şi flora regiunii Porţilor de Fier sunt ţinte la fel de căutate de vizitatorii şi cercetătorii care ajung la Drobeta Turnu Severin şi vor să se întoarcă în timp, în lumile păstrate de memoria istoriei. AGERPRES/(A - autor: Florian Copcea, editor: Cristian Anghelache)